Matei Bogdan
Publicat în 9 noiembrie 2022, 16:19 / 61 elite & idei

Ra­mona Jurubiţă: Investiţiile în cercetare-dezvoltare pot să aducă creştere economică. Mediul de afaceri are nevoie de o legislaţie clară şi predictibilă şi de o promovare mai mare a facilităţilor fiscale

Ra­mona Jurubiţă: Investiţiile în cercetare-dezvoltare pot să aducă creştere economică. Mediul de afaceri are nevoie de o legislaţie clară şi predictibilă şi de o promovare mai mare a facilităţilor fiscale

Conferinţa KPMG România „Facilităţile fiscale pentru cercetare-dezvoltare – un instrument la îndemâna României pentru creştere economică“

♦ Sebastian Burduja, ministrul cercetării: „Dacă vrem să ieşim cu fruntea sus din actualele crize, noi trebuie să găsim resursele bugetare pentru a investi în inovare, deci în creştere economică.“ ♦ Ramona Jurubiţă, KPMG România: „Ne dorim să utilizăm cercetarea – dezvoltarea – inovarea ca pe unul dintre instrumentele pentru creşterea economică. Important este să înţelegem că mediul de afaceri vrea să aplice aceste facilităţi.“ ♦ Aurel Stanciu, Continental Automotive România: „În zona de cercetare – dezvoltare noi investim aproximativ 200 – 250 mil. euro pe an, dintre care eligibile pentru facilităţi fiscale ar fi 100 – 125 mil. euro, deci cam jumătate.“

Investiţiile în cercetare-dezvol­tare pot să aducă creştere economică, iar mediul de afa­ceri are nevoie de o legislaţie clară şi predictibilă şi de o promovare mai mare a facilităţilor fiscale, au fost câteva dintre con­cluziile conferinţei „Facilităţile fiscale pentru cercetare-dezvoltare – un instrument la îndemâna României pentru creştere economică“, organi­zată de KPMG România în partene­riat cu Ziarul Financiar.

„Ne dorim să utilizăm cercetarea – dezvoltarea – inovarea ca pe unul din­tre instrumentele pentru creşterea eco­no­mică. Important este să înţelegem că mediul de afaceri vrea să aplice aceste facilităţi. Cred că acum este im­portant să înţelegem şi să transmitem un mesaj companiilor din România, un mesaj de încurajare pentru că le­gislaţia s-a schim­bat“, a spus Ramona Juru­biţă, country managing partner al KPMG România, în cadrul con­ferinţei.

În plus, ea spune că este un sem­nal foarte bun pentru mediul de afa­ceri cla­rificarea legislativă ce vine cu ordinul privind aprobarea constituirii Registru­lui naţional al experţilor pen­tru certifi­ca­rea activităţii de cercetare-dezvolta­re, care schimbă total modul de func­ţionare a procesului de certificare a activităţilor de cercetare-dezvoltare.

„Acesta este pasul unu, iar pasul al doilea se referă la nivelul facilităţi­lor fiscale. Ştim constrângerile buge­ta­re, dar cred că trebuie să avem în calcul faptul că, dacă nu ne aliniem la nivel de facilităţi, pierdem iarăşi teren în a atrage investiţii. Şi investiţiile străine pot fi atrase în România, pe lângă capitalul autohton“, a com­pletat Ra­mona Jurubiţă.

Sebastian Burduja, ministrul cer­ce­tării, inovării şi digitalizării, este de părere că tema facilităţilor fiscale şi a finanţării pentru cercetare-dezvoltare este de o importanţă fundamentală pentru creşterea economică.

„Secole de cercetare economică au arătat că creşterea economică are nevoie de productivitate şi popu­laţie“, a spus ministrul.

„În plan demografic, România nu are pârghii să-şi crească populaţia, cel puţin pe termen scurt. Este o problemă la nivel european şi chiar globală în ţările dezvoltate. Deci pârghia fundamentală este cea a productivităţii, iar pentru a accelera productivitatea muncii individuale avem nevoie de inovare generată la noi acasă pentru că altfel vom fi tot timpul condamnaţi să prindem din urmă istoria altora şi să folosim ceea ce alţii produc pentru piaţa românească“.

România alocă sub 0,5% din PIB pentru cercetare şi dezvoltare, în timp ce media UE este de 2,5%. Cu această pondere, România este pe ultimul loc în Uniunea Europeană. Burduja crede că, pe termen scurt şi mediu, trebuie să mizăm pe atragerea investiţiilor străine pentru că nu avem suficientă capacitate proprie de a genera inovare.

„Dacă vrem să ieşim cu fruntea sus din actualele crize, noi trebuie să găsim resursele bugetare pentru a investi în inovare, deci în creştere economică, în condiţii de trai mai bune pentru toţi românii. (…) Vorbim nu numai despre a ţine românii în ţară, ci despre a întoarce acasă cercetătorii români de top din străinătate. Noi avem un apel de 168 mil. euro lansat care vizează tocmai întoarcerea acasă a cercetătorilor de top din străinătate, cu granturi de 1,4 mil. euro pe 3 ani de zile“, a concluzionat el.

Aurel Stanciu, senior manager finance controlling and law în cadrul Continental Automotive România, una dintre cele şase societăţi ale Continental în România, spune că jumătate din bugetul alocat de companie în România pentru cercetare – dezvoltare este eligibil pentru facilităţi fiscale.

„În zona de cercetare – dezvoltare noi investim aproximativ 200 – 250 mil. euro pe an, dintre care eligibile pentru facilităţi fiscale ar fi 100 – 125 mil. euro, deci cam jumătate. (…) Noi la Continental aplicăm deducerea suplimentară pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare. Pe celelalte, nu. Cele mai mari provocări vin din lansarea de legislaţie absolut imatură, unde nu ai norme, nu ai prevederi, sunt doar nişte principii de bază pe baza cărora ar trebui să aplici acea legislaţie. Noi am aplicat această deducere suplimentară începând cu 2017, nu exista nimic care să te ajute, iar tot ce am conceput am făcut-o cu resurse interne“, a punctat el.

Continental are în România aproape 20.000 de angajaţi, dintre care 7.000 lucrează în centre de cercetare, dezvoltare în Timişoara, Sibiu şi Iaşi.

Daniel Pană, partener în cadrul KPMG România, a vorbit şi el despre situaţia României în ceea ce priveşte cheltuielile pentru cercetare-dezvoltare. Astfel, din punctul de vedere al cheltuielilor de cercetare-dezvoltare, momentan suntem la coada Europei, cu un procent de nici 0,5% din PIB. Bulgaria este aproape de 0,75%, Polonia a depăşit semnificativ 1%, sunt ţări care au peste 3% din PIB, iar ţările considerate extrem de inovatoare, precum Israel, care are 5,4% din PIB, cel mai mare procent global, precum şi SUA, cu un procent de 3,45%. Raportat la PIB-ul semnificativ al acestei ţări, este ţara care investeşte cel mai mult în cercetare-dezvoltare.

Despre tipurile de facilităţi fiscale disponibile la nivel global în materie de cercetare-dezvoltare, el spune că se împart în facilităţi fiscale la nivel de impozit pe profit, adică deduceri, avem şi credite fiscale pentru cercetare-dezvoltare, amortizări accelerate pentru costurile în activele utilizate în cadrul activităţilor de cercetare-dezvoltare, regimuri speciale de taxare, adică taxarea veniturilor din utilizarea activelor sau din vânzarea rezultatelor cercetării – dezvoltării cu cote mai mici. Mai sunt şi facilităţi în ceea ce priveşte taxarea salariilor pentru angajaţii din cercetare-dezvoltare.

„Din perspectiva României, cea mai relevantă facilitate este cea la nivel de impozit pe profit, acea deducere suplimentară, care în prezent este de 50% şi care este cea mai mică deducere posibilă la nivel de regiune. Stăm bine teoretic, dar nu chiar atât de bine practic. Ne uităm cu speranţă spre viitor, vedem că acest Registru care a funcţionat într-o oarecare măsură din 2019 şi până în prezent va fi modificat, cel vechi va fi abrogat şi nu putem să sperăm decât că ce ne-a promis ministrul se va întâmpla, adică vom avea un Registru mai mare şi mai frumos“, a completat Daniel Pană.

www.zf.ro

Ultima ora:

ObservatorRăzvan Bologa, Andreea Paul: Dezbatere online: “Unde și cum putem folosi inteligența artificială în activitatea noastră profesională? Pot boții suplini acumulările educaționale din anii de instruire?”

PoliticKelemen Hunor: În acest moment, comasarea alegerilor locale şi parlamentare nu este posibilă constituţional

EconomieMarian Năstase: ALRO este al doilea cel mai transparent emitent BET privind raportarea ESG

ExternMarco Badea: Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a îndemnat Regatul Unit să trimită avioane de luptă în Ucraina

SocialCsibi Magor: Pentru prima data de cand donez

EvenimenteRăzvan Bologa, Andreea Paul: Dezbatere online: “Unde și cum putem folosi inteligența artificială în activitatea noastră profesională? Pot boții suplini acumulările educaționale din anii de instruire?”

CulturaVlad Mixich: Mi s-a întâmplat de câteva ori să trăiesc o emoție foarte specială: gratitudinea de a fi martorul nemijlocit a unei frumuseți unice

EditorialAlexandru Grumaz: 15 minute care au schimbat politica Uniunii Europene



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe