România şi-a propus o ţintă de 1% din PIB pentru investiţii îb proiecte de cercetare-dezvoltare în perioada 2022-2027, ţintă care nu ar putea fi atinsă fără contribuţia fondurilor private, potrivit unei analize KPMG.

În prezent, fondurile alocate de la buget pentru acest tip de activităţi reprezintă doar 0,47% din PIB, cheltuielile realizate de statul român scăzând, chiar, marginal, deşi schemele de ajutor de stat au fost în creştere.

”În prezent, pachetul de facilităţi fiscale oferit de România pentru activităţi din cercetare-dezvoltare cuprinde o deducere suplimentară de 50% din totalul cheltuielilor întreprinse în acest scop, amortizarea accelerată a activelor utilizate în scopuri de cercetare-dezvoltare şi scutirea impozitului pe veniturile din salarii ale cercetătorilor şi ale altor angajaţi implicaţi în cercetare-dezvoltare, inovare (CDI). În Lituania, Slovacia, Ungaria, Polonia şi Croaţia, deducerile suplimentare ating valori semnificative de până la 300% din totalul cheltuielilor”, relevă cel mai recent studiu al KPMG în România – ”Facilităţi fiscale şi alte instrumente de stimulare a activităţilor de cercetare-dezvoltare – un potenţial semnificativ la îndemâna României pentru creştere economică”.

”Tendinţa este îngrijorătoare, mai ales în condiţiile în care statele membre ale Uniunii Europene par să accelereze rata de majorare a acestor tipuri de investiţii. În plus, stimulentele pentru cercetare-dezvoltare reprezintă unul dintre principalii factori ce determină intensificarea investiţiilor în cercetare-dezvoltare, investiţii care  conduc la creştere economică şi dezvoltare pe termen lung a unei ţări, între cei doi termeni existând o relaţie de cauzalitate. Şi, aşa cum a arătat-o un sondaj întreprins luna trecută, companiile vor să investească, să se implice, într-o proporţie covârşitoare”, declară Ramona Jurubiţă, Country Managing Partner, KPMG în România.

În plus, raportul de cheltuieli private – publice la nivelul României este de aproximativ unu la doi. Această alocare relativ redusă de resurse din mediul de afaceri pentru activităţi de CDI în România contribuie şi ea la volumul total scăzut în comparaţie cu alte ţări ale UE. 

De asemenea, nici din punct de vedere fiscal lucrurile nu au stat cu mult mai bine, companiile ezitând să aplice pentru obţinerea facilităţilor fiscale pentru acest tip de activităţi, în condiţiile în care, aşa cum a arătat-o sondajul recent al KPMG în România, majoritatea acestora îşi doresc  să beneficieze de stimulente.

”Pentru a înţelege importanţa deducerilor, să luăm exemplul unei companii care investeşte 1.000.000 euro în activităţi de cercetare-dezvoltare. În România, aceasta poate, în anumite condiţii, să îşi reducă impozitul pe profit cu aproximativ 80.000 euro, adică un discount de 8% asupra costurilor implicate, o sumă deloc neglijabilă. Pe de altă parte, însă, în Polonia, pentru o investiţie similară, compania ar fi primit un „discount” de până la 38%, adică mai mult de o treime din costuri. Unde ţi-ai dori să investeşti?”, se întreabă Daniel Pană, Partener Consultanţă Fiscală, KPMG în România.

Continuarea, aici.