Barilul de petrol se vinde acum cu peste 72 de dolari, în contextul în care la începutul anului tranzacţiile se făceau la circa 50 de dolari, iar în urmă cu un an la 27 de dolari  ♦ Producţia nu acoperă cererea în plină revenire, iar această tendinţă de scumpire accelerată este vizibilă la toate produsele energetice, fie că este vorba de energie electrică, gaz natural sau carburanţi.

Datele publicate de Comisia Europeană ara­tă că litrul de mo­to­rină era la finalul lunii trecute cu circa 9% mai scump faţă de primele zile ale anului, creşterea de preţ în cazul benzinei fiind de 12%.

Datele legate de evoluţia preţului la carburanţi completează astfel un peisaj marcat de scumpirea masivă a energiei electrice şi a gazului natural, 2021 riscând să devină unul dintre cei mai complicaţi ani din acest punct de vedere.

„Pentru zona de energie elec­trică, trebuie să ne obişnim cu creşteri de 2 cifre în următoarea decadă dacă nu punem repede în funcţiune circa 5.000 MW”, spune Răzvan Nicolescu, fost ministru al energiei şi partener al Deloitte, care a preluat recent un mandat de patru ani în boardul Insti­tutului European pentru Tehnologie şi Inovare (EIT). Nico­lescu este de anul acesta şi membru în Consiliul de Supra­veghere al OMV Petrom, uni­cul producător local de petrol şi gaze.

Producţia proprie e o soluţie

Preţul mediu spot al energiei tranzacţionate pe bursa OPCOM a fost luna trecută de circa 59 de euro pe MWh, de 2,3 ori mai mare faţă de perioada similară a anului trecut. Mai mult, luna mai din 2021 devine cea mai scumpă lună mai din ultimii 15, după cum arată datele publicate de bursa de energie OPCOM.

„La aceste preţuri, discuţia de efi­cienţa energetică devine cât se poate de reală. Mai mult, pe termen lung, soluţia pentru mulţi consuma­tori va fi să devină producători de energie”, spu­ne Sorin Elisei, director în cadrul practicii specializate în industria de energie şi resurse naturale a Deloitte România.

Pe zona de energie, doi factori princi­pali au dus la escaladarea preţurilor şi anume scumpirea emi­siilor de CO2 şi lipsa cronică de inves­tiţii din sectorul de producţie. Astfel, România a devenit dependentă de importuri pentru că preţurile cu care este achi­ziţionată energia de peste graniţă au ajuns să fie mai bune decât cele locale. În cazul certificatelor de emisii de CO2, preţul a trecut pragul de 55 de euro pe unitate, de la o medie în 2020 de 24 de euro.

„La 80 de euro pe unitate, uni­tăţile de captare şi sto­care a CO2-ului devin rentabile. Aceas­ta este direcţia în care ar trebui să ne uităm, mai ales ţinând cont de spe­cificul nostru de producţie”, mai spune Nicolescu.

Odată cu scumpirea energiei şi a creş­terii importurilor, gazul natural a ajuns şi el la un nivel record de tranzaţionare. Datele de pe bursa austriacă, Central European Gas Hud (CEGH), arată o scumpire spectaculoasă de la începutul anului pe partea de tranzacţii spot.

Astfel, dacă pe 1 ianuarie gazul se tranzacţiona cu 17 euro pe MWh, la începutul acestei luni gazul ajunsese la aproape 26 de euro pe MWh. Problema este că perioada de scumpire se suprapune peste una de creştere a importurilor, atât la energie, cât şi la gaze.

Cele mai recente rapoarte publicate de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) arată că în februarie ponderea gazului de import a ajuns aproape la 20% din consum.

Această creştere a importurilor s-a suprapus peste o scădere de 10% a producţiei de gaze a OMV Petrom şi una de 4% în cazul Romgaz, aceştia fiind cei doi mari producători interni.

„Ca medie pe an, cred că putem ajunge la o pondere a importurilor de gaze de 30%”, crede Răzvan Nicolescu.

www.zf.ro