de Răzvan Orăṣanu

Ca sa incepem cu evidenṭa evidenṭelor, Grecia nu se va face bine curȃnd indiferent de rezultatul votului popular – si eu cred ca a batut un vanticel de democratie pe banii altora amestecat cu o doza de iresponsabilitate exprimata prin vot care au condus la rezultatul sperat de guvernul grec si de inegalabilul domn Varoufakis. Lucrul aceste este limpede pentru orice economist si e la fel din orice punct te uiti. Economia este dată cu totul peste cap de dezechilibre macroeconomice atat de grave incat nici macar apartenenta la euro nu o mai poate salva, pe termen scurt. Nu ajungi in prapastie, cum e acum Grecia, daca problemele sunt concentrate doar intr-una dintre cele trei zone care ar trebui sa fie echilibrate: sistemul bugetar, sistemul fiscal si sistemul monetar. In Grecia toate trei sunt date peste cap, iar dezechilibrelor masive sunt accentuate de o profunda criza politica. Spun criza politica pentru ca respingerea partidelor traditionale, aducerea la guvernare a unui cabinet in care Ministrul Finantelor, specialist in teoria jocurilor care vrea sa joace castig-sau-pierdere cu Schauble si cu reprezentantii Troicii asta inseamna. Mai inseamna criza politica sa fi un guvern investit cu putere populara si o majoritate in Parlament in ianuarie dar sa nu poti sa iei in iulie o decizie economica in numele tarii, sa o pasezi tot inapoi la popor.

Sa desfacem putin cele trei zone inter-relationate, incepand cu zona monetara pentru ca este cea mai afectata (desi dezechilibrele pornesc in primul rand din zona politica si doar se manifesta in dezechilibrele monetare). Atunci cand anunti ca nu iti vei plati datoriile internationale, tu, Ministru de Finante, nu trebuie sa te miri ca in apropierea deciziei tale se scot bani din banci cu sutele de milioane si in anumite zile cu miliardele. Daca sovai cu introducerea controlurilor de capital nu vei face decat sa pierzi si mai rapid bani din sistem. Daca te pui in postura in care nu mai atragi linii de finantare de la Banca Centrala Europeana  si te situezi prin declaratii si actiuni in afara unor criterii de macroprudentialitate sa nu te mire ca vei avea saptamana viitoare sau in doua-trei saptamani cel putin cateva banci grecesti in faliment – inclusiv din cele patru banci mama cu sucursale in Romania.  Se va intampla fie pentru ca nu mai pot face fata asaltului de oameni care isi cer banii la bancomat, fie pentru ca, sistemic, la un moment dat bancile grecesti nu vor mai face fata presiunii.  In fine, daca tu ca Ministru de Finante permiti chiar pe cladirea Ministerului de Finante sa se puna un imens afis care spune “nu austeritatii”, atunci pietele financiare (care adora austeritatea pentru ca le permite sa aiba o incredere mai mare ca isi vor primi banii inapoi, stransul curelei nefiind in termeni financiari monetari –dincolo de efectele dramatice asupra somajului pe care le discut mai jos – un indicator pentru pietele financaire si pentru careditori ca isi vor primi acele foarte multe miliarde imprumutate Greciei inapoi.

In zona fiscala, de asemenea draga dlui Varoufakis, nu exista de asemenea progres. A putea sustine datorii de 170% din PIB si chiar mai sus cu o baza fiscala care acopera doar 22% din PIB este un non-sens evident pentru oricine stie aritmetica de clasa a doua. La o banala impartire daca inchizi guvernul grecesc, cu toate scolile, spitalele, Ministerul de Finante a lui Varoufakis, Politia, toata administratia si birocratia, toti functionarii de stat – un lucru evident absurd – si tot iti sunt necesare, timp de aproape 8 ani  absolut toate resursele pentru plata datoriei actuale. Nu mai pun la socoteala faptul ca, daca economia va mai avea ani de scadere dramatica de peste 7-8% atunci momentul platii acestei datorii se indeparteaza pentru ca scaderea de venituri si cresterea de dobanzi la acea datorie este posibil sa impinga spre…calendele grecesti momentul inapoierii acelei sume. Este evident ca o economie medie (cu anumite venituri sezoniere care depind de turism, de pilda) nu rezista, cat o fi de in zona euro, cat o fi de sprijinita de Banca Centrala Europeana la un astfel de soc. Consolidarea fiscala ceruta de Troica nu s-a petrecut in mod real pentru ca sistemele de colectare a banilor sunt la pamant. Nu exista doar zone intregi ale economiei care nu platesc taxe (pozele cu romanasii nostril serviti de greci fara bon fiscal fac in continuare trafic bun pe facebook), dar administratia fiscala, ANAF-ul grecesc este chiar mai praf decat fiscul romanesc, daca va puteti imagina asa ceva (incasarile o demonstreaza). Ca o concluzie de etapa aici, e clar ca daca nu ai colectare nu ai cu ce sa sustii cheltuieli (cum este de pilda a treisprezecea si a paisprezecea pensie plafonata de unul dintre pachetele de austeritate ale Troicii). Si mai este clar ca daca nu ai credibilitate pe partea de colectare nu poti sustine nici zona monetara, sau cum ar spune Thatcher: “problema cu socialismul este ca, pana la urma, ajungi sa termini banii altora”.

In zona bugetara, este dezastru si nu exista o strategie de cum pot fi stapanite cheltuielile si adaptate mediului economic actual. Acum, Grecia are nevoie de 1.6 miliarde de euro pentru o transa la FMI dar in 2013 ziarul Kathimerini spunea ca primele 0.6 miliarde de euro din sumele taiate din buget (intr-unul din pachetele de austeritate convenite anterior) vor veni de la cei 1.000 de euro bonus de Craciun, Paste si de concediu de vara pentru fiecare functionar public. Carevasazica, cu niscaiva taieri  in echivalentul a o suta de salate feta pe an si fara imbatosarea asta fara rost, cu tafna si ura impotriva celor care iti dau bani sa nu te scufunzi (europenii si nemtii in principal), problema se putea rezolva. Problema este insa mai profunda si transcende existenta acestui guvern, indiferent daca va mai sta o zi (cum sper ca va sta Varoufakis care a declarat ca in cazul unui vot de “da” se cara acasa) sau mai mult. De fapt, abilitatea guvernului de gestionare a problemelor macro a slabit cu fiecare criza guvernamentala, cu fiecare criza politica creata de neasumarea masurilor de austeritate. Daca in 2013 masurile de austeritate s-au luat in al saptelea pachet de austeritate cu pretul parasirii guvernului de Stanga Democrata, in 2015 este nevoie de un vot popular ca sa transeze problema . De fapt clasa politica greceasca in frunte cu acest Tsipras luat in brate de cativa comentatori de la noi (unul chiar de la Ziarul Financiar, mai draga!) nu este in stare sa isi asume gestionarea responsabila a bugetului si a zonei fiscale si nu sunt in stare sa le coordoneze eficient.

Per ansamblu, este evident ca o iesire a Greciei din situatia in care e – sau o tentativa a altor tari de a nu avea aceeasi soarta – trebuiesc conceptualizate in acelasi triunghi politica monetara- politica fiscala – politica bugetara, iar pentru suportabilitatea masurilor de ajustare povara corectiilor macroeconomice trebuie impartita intr-un mix inteligent al celor trei politici.

Reactiile gresite din Romania

Capacitatea limitata de analiza economica din Romania (si a institutiilor in frunte cu Guvernul, si a zonei societatii civile)  s-a vazut cu varf si indesat. In timp ce dna Yellen, Guvernatorul Fed-ului dadea semnale publice pentru salvarea Greciei (o raritate absoluta), in timp ce Christine Lagarde iesea la rampa cu avertismente referitoare la plata transei de datorie pe 30 iunie, in timp ce Obama a rugat liderii europeni sa gaseasca o solutie pentru Grecia, in fine in timp ce oficialii europeni inroseau telefoanele cu Berlinul si pietele se scufundau cu 250 de puncta intr-o singura zi, erau la noi foarte multe persoane influente care spuneau, asemeni basmului cu Petrica si lupul, ca de atatea ori s-a strigat faliment ca nu o sa fie niciun faliment. Numai ca, ce sa vezi, faliment va fi in orice scenariu (chiar daca va fi mai bland daca un deal se face rapid). Tipurile de reactii (inca domninante in discursul public sunt:
1. “Nu vine criza, Grecia va negocia cu UE ceva pana la urma”.

Sunt politicieni care au anticipat ca va fi “aproape nul” efectul asupra Romaniei – la fel credeau unii prin decembrie 2008 cand se apropia criza de noi, iar noi nu intelegeam ca traim intr-o alta lume si ca trebuie sa luam masuri urgente, nu sa lasam aproape un an pentru a ne dezmetici. In continuare nu inteleg unii ceea ce scrie intr-un foarte bun editorial al lui Kaplan din Wall Street Journal (vezi aici :http://www.wsj.com/articles/SB11486026120286184909004581077960515036484)

If Greece does leave the eurozone, the economic aftershocks to the domestic economy could reduce it to a semi-failed state (…) If this happens not only will the Iberian states of Spain and Portugal be more susceptible to euro-debt contagion, but Balkan states with weak institutions and fragile economies like Albania, Bulgaria and Romania will be in a more exposed position.

(“Grecia redusa la stadiul de tara semi-esuata,(….) dar statele balcanice cu institutii slabe si fragile cum sunt Albania, Bulgaria si Romania vor fi intr-o pozitie mai expusa”) . Politicienii nostri poate ar mai trebui sa citeasca Wall Street Journal din cand in cand, citatul este dintr-un articol aparut pe 30 iunie, deja.
2. Absenti de pe frontul de lupta sau politica economica a guvernului Şontȃc- Şontȃc

A avea un guvern absent cu totul, care nu se intruneste pe aceasta problema, nu isi revizuieste disponibilitatile de cash, calendarul imprumuturilor interne si internationale, nu discuta propunerea lui Isarescu de acord cu FMI, nu se gandeste la un buget rectificativ, cu alte cuvinte nu exista deloc in planul ajustarilor economice da foate prost politic si economic, iar reactia pietelor nu va intarzia sa apara. In lipsa guvernului, presedintele cred ca va fi fortata sa apara si sa mai corecteze din ce se poate, de pilda probabil examinand cu atentie, in noul context international, daca ne putem permite sa promovam pana la capat Codul Fiscal recent votat de Parlament (vezi aici : http://www.bursa.ro/iohannis-inghite-cu-noduri-codul-fiscal-272800&s=macroeconomie&articol=272800.html) . Uite ce spune Ionut Dumitru, de pilda, Presedintele Consiliului Fiscal, cu MTO-ul ar trebui sa priceapa ceva si dl Premier Ponta intre timp, ca dl ministruTeodorovici spune ca nu e nicio problema ca o sa avem deficit mai mare :

“Nu putem certifica faptul că această măsură nu afectează MTO. Anul trecut, am reuşit să respectăm deficitul structural aferent MTO, respectiv 1%, însă, anul viitor, la o TVA de 19%, vom discuta de un deficit efectiv de 3,2%, corespunzător unui deficit structural de sub 1%. Ca să avem un deficit structural de 1%, ar trebui ca deficitul efectiv să fie mai mic de 1%. În aceste condiţii, nu vom respecta pactul de stabilitate şi de creştere, vom avea o deviaţie masivă de la obiectivele pe termen mediu”. Exista inca anumiti comentatori care nu fac legatura intre Codul Fiscal de la noi, MTO-ul din acordul Romaniei cu FMI (ratat momentan) si situatia actuala din Grecia – as zice sa conexati rapid punctele sis a intelegeti desenul economic de la periferia Europei.

Ba mai mult, intr-o astfel de situatie sa ai la pupitrul de comanda un novice in ale economiei este o dovada ca guvernul Ponta schioapata evident. Romania ca tara nu isi permite sa mearga inainte cu miscari de tipul ṣontȃc-ṣontȃc, poate doar dl Prim Ministru isi permite in nume personal asa ceva.
3. “Bancile cu capital grecesc nu sunt dependente de banca-mama”

Sigur, Mugur Isarescu isi joaca rolul pe care trebuie sa il joace un om care conduce banca centrala: stati linistiti, masurile noastre macro-prudentiale functioneaza, nu conteaza ce se intampla cu banca mama, bancile din Romania sunt supravegheate de BNR, solvabilitatea lor este de 16% (adica pentru fiecare 100 de euro depusi ar putea sa iti dea maine din rezervele pe care le au 16 euro, presupunand absurd ca toata lumea vrea sa isi ia banii inapoi). Dar tot Isarescu vorbea de actori cu depozite in aceste banci care il sunau la 2 noaptea sa il intrebe ce se intampla. Ca sa fiu si eu prudent in exprimare pentru a nu amplifica panica , mi se pare complet ilogic ca in conditiile anuntului unui eventual faliment bancar in Grecia la banca x banca respectiva sa nu suporte unele consecinte si la filiala din Romania, cat o fi ea de insularizata, verificata, supravegheata si dadacita de BNR. Este pur si simplu natura umana – s-a inchis fabrica de Trabanturi, nu iti mai cumperi Trabant, iti schimbi decizia de cumparare in calitate de client si , evident, din motive prudentiale (pentru ca increderea, reputatia si solvabilitatea este in centrul deciziei de a devei clientul unei banci) .

Daca la nivel de sistem bancar romanesc avem 10% active grecesti, evident ca nu va fi o tragedie, dar se vor simti zdruncinaturi, mai ales ca memoria Bancorex/Bankcoop/Banca Agricola/ Banca Dacia Felix nu e complet stearsa din mentalul colectiv. Aceste zdruncinaturi vor fi mai usor de gestionat in special datorita masurilor bune ale BNR: legislatia privind bancile-punte, legislatia privind supravegherea bancara si a eventualei lichidari ordonate in caz de dificultate, cerintele ridicate de solvabilitate in urma stress testingurilor, etc. Nu ma convinge insa nimeni ca o sa trecem usori ca o boare prin aceste probleme, mai degraba vom trece, ca tara, din nou, prin niste furci caudine.
4. Un comentator contrasteaza “taria” Grecilor cu “liderii ingenunchiati” de la Bucuresti

“Este uimitor cum o ţară aflată sub pre­siu­nea uriaşă a finanţatorilor internaţionali a reuşit în toată această perioadă să menţină TVA de 13% la majoritatea bunurilor şi ser­viciilor.Ce au făcut până acum FMI, Banca Mon­dială şi Comisia Europeană dacă nu i-au con­vins pe greci să ridice plafonul TVA de la 13% la 24% sau, de ce nu, la 27% ca în Ungaria?

Aici se vede diferenţa între liderii îngenuncheaţi ai României şi tăria grecilor în toată această perioadă, pentru că guvernul Tsipras a venit doar de câteva luni la putere, iar toată această rezistenţă la o soluţie drastică de majorare a TVA este de presupus că le-a aparţinut guvernelor anterioare.”

Este tulburatoarea opinia. Nu o voi analiza din punct de vedere al logicii ei interne si nu voi comenta foarte mult pt. ca este vorba de un fost (si poate, de ce nu?) viitor coleg de pagina. Totusi, nu ma pot abtine sa nu spun ca daca taria Greciei se va manifesta printr-o tara in colaps financiar, darza si mandra ca ii intra bancile in faliment si care sta imbatosata ( pe stilul marinaresc consacrat si pe la noi “sa trecem prin criza precum trece marinarul prin furtuna”), ceva este putred in…Danemarca. Sa ai o tara in care pensionarii nu isi pot scoate banii din bancomate, obligata probabil sa isi schimbe si moneda si sa suporte o devalorizare cu efecte imposibil de calculat- nu vad un lucru lucru de laudat sau ceva exceptional, care ne poate servi drept model aici. In economie nu merge cu prabusiri marete, vorba unui alt comentator mai aproape de adevar – noi, romanii verzi sa iesim cu scuturi si sulite sa ne aparam TVA-ul, sa reducem taxe si impozite permanent pentru urmatorii ani si sa le demonstram si noi Europenilor cat de darji suntem, taman acum, taman azi, in conditiile in care Moldova va intra probabil si ea in faliment (cel putin prin cateva banci fraudate), Grecia va fi sigur in faliment si toata lumea se uita cu lupa la alte tari de tipul Romaniei de la periferia Europei? Asta nu!

UPDATE 1

Si, iata, s-a savarsit, numaratoarea pana la final nu va schimba esenta votului…. in acorduri de Zorba Grecu, grecul lefterakis gaseste prilej de sarbatorire. Legile economiei sunt aproape la fel ca legile gravitatiei – sa votezi ca triunghiul are patru laturi sau cercul mai putin de 360 de grade este un nonsens. Omul care posteaza clipul de mai jos pe Facebook (e Piata Syntagma, din Atena) spune ca Grecia a dat o “lectie de democratie intregii lumi” . Nu  a facut decat sa isi dea singura un faliment sigur si usturator. Pe care il va digera cu sos tzatziki.

ttps://www.facebook.com/luigidimaio/videos/870813206288560/?fref=nf

UPDATE 2

“Eu am inteles ca azi grecii au votat ca europenii sa le dea in continuare imprumuturi. Astept referendumul din Germania de exemplu, sa vedem daca ei sunt de acord.” . Nu pot decat sa adaug ca, daca s-ar fi folosit varianta referendumului in Germania ar fi fost foarte posibil sa nu avem niciun bail-out, daramite doua. Bine, posibil ar fi fost sa nu avem nici euro, pentru ca au fost putini cei care au vrut a renunta la marca germana, dar oricum…..

UPDATE 3

http://www.bbc.com/news/live/business-33382332

Dragi cetateni, daca vreti sa vedeti cum se fac politicile publice adevarate uitati-va la acest clip BBC numit : Osborne statements on Greece. Ganduri legate de capacitatea consulara a Marii Britanii, de cei care calatoresc in Grecia si ar putea avea nevoie de ajutor de urgenta pentru ca bancile sunt inchise, despre platile asteptate de la furnizorii greci catre business-urile din UK, despre discutii europene si diplomatie economica prin FMI , plus luarea unor masuri interne – de siguranta a depozitelor, de reasigurare a populatiei si de sprijin pentru sistemul bancar britanic.  Ce as mai putea adauga? Vedeti vreuna din aceste teme sa il munceasca pe inegalabilul domn Oprea si pe inegalabilul domn Ponta?

Update 4

Nu stiu daca prefer parerea premierului interimar pe subiectul Grecia sau parerea premierului Sontac-Sontac.

“Eu cred că cel mai important lucru este ca Grecia, în urma acestui referendum, să continue parcursul pro-european şi, bineînţeles, este important, pentru Grecia, pentru toată Uniunea Europeană, bineînţeles, cu partenerii europeni, să rezolve această criză care afecetază poporul grec”, a spus Gabriel Oprea.

Simt nevoia sa consemnez aceasta fraza aici pentru ca vine din partea premierului interimar, adica omul de la butoane care ar putea (sau nu ar putea) sa faca ce scrie mai sus – intalniri cu factorii de raspundere pentru un raspuns adecvat, cum au avut si alte tari europene. Nu ma feresc sa o spun, o spun direct – intrucat tragem inca nadejde in PNL ca dl Oprea va reconsidera “interesul national”si va pune umarul la debarcarea omologului lui Tsipras, dl Ponta, nu comentez in plus aceasta fraza. Speranta este sa isi schimbe viziunea fata de guvernare, viziunea fata de gramatica limbii romane nu cred ca si-o va schimba vreodata.

“Avem foarte multe active, avem foarte multe bănci greceşti aici. Ştim bine că ne poate afecta şi pe noi“. Iarasi, no comment.

Despre parerile dlui Ponta :

Îi detest pe talibanii sau măcelarii sociali care demonizează un popor doar pentru că uneori îndrăzneşte acel popor să aibă altă părere decât ei. Grecia este parte esenţială a Europei.
Pai macelar social este cel care conduce o majoritate care atunci cand nu incearca sa cioparteasca din atributiile CCR-ului sau sa ia capul unui judecator al CCR-ului, se chinuie sa amputeze DNA-ul sau atributiile DNA-ului. Taliban este cel care anihileaza Avocatul Poporului, anexeaza Monitorul Oficial la Palatul Victoria si cel care forteaza Ministrul Educatiei sa desfiinteze o comisie care ia in discutie o speta de care e legat direct. Tot taliban este cel care trage sforile pentru ca bunii lui prieteni sa foloseasca Parlamentul pe post de scut anti-DNA.

“sunt o democrație funcțională și asta trebuie respectat și chiar admirat”

Sosul tzatziki in care balteste Grecia se rasfrange si asupra gandirii dlui Ponta – daca este functionala o democratie care nu isi poate decide soarta fiscal-bugetara fara referendum si in care Ministrul Finantelor afiseaza bannere de protest pe cladirea Ministerului, atunci nu imi ramane decat sa ma minunez. Si sa ma gandesc cat timp va mai putea o astfel de gandire sa reprezinte gandirea oficiala a premierului roman in functie.

Nici situația din Grecia, nici cea din Ucraina, nici războiul din Siria sau alte evenimente externe nu pot perturba direcția noastră pozitivă

Iata-l pe premier schipatand, dar fiind imperturbabil, nimic nu va tulbura linistea guvernamentala. Ca bursele se incapataneaza sa scada, ca bancile vor avea probleme  reale , ca sunt o droaie de lucruri care ar trebui avute in vedere (vezi mai sus ce face guvernul britanic) , nimic nu il poate tulbura pe iscusitul domn Victor Ponta. Aceasta fraza pune pe acelasi plan situatia greceasca, cea ucraineana si cea sirana – o uluitoare performanta logica pentru cineva care ar trebui sa aiba habar, cat de cat, macar prin briefingurile primite de la Ministerul de Externe ca o asemenea alaturare logica nu isi are sensul. Sau poate, cine stie, dl Ponta nu mai primeste briefinguri (sau nu i se mai trimit) de la Ministerul de Externe, public stim noi cetatenii de rand doar de vizita lui “tata socru”, in aceste zile. Sunt curios care este parerea cititorilor despre aceste doua luari de pozitie venite de la Palatul Victoria.

UPDATE 5

Conséquences pour la zone euro elle-même qui a commis des erreurs . On ne peut faire fonctionner une monnaie unique sans un véritable gouvernement  économique, capable de prendre des décisions rapides et d’organiser la convergence des économies de la zone. Des progrès ont été faits sur le plan budgétaire et bancaire. Mais il faut maintenant aller plus loin dans l’intégration, notamment fiscale. On attend une initiative forte de la France et de l’Allemagne en ce sens.

Conséquences pour la France enfin. Nous ne pouvons continuer à laisser notre dette se rapprocher des 100% de notre PIB , faute de maîtriser nos déficits . La moindre hausse des taux d’intérêt nous conduirait à la catastrophe budgétaire. Une autre politique économique s’impose. J’y reviendrai.

Comentarii de la Allain Juppe: Franta nu-si poate permite datorii care sa se apropie de 100% din PIB, Grecia trebuie sa fie ajutata sa iasa din zona euro fara prea multa drama, Europa trebuie sa recunoasca ideea ca e imposibil sa functioneaze o moneda comuna fara un guvern economic comun, capabil sa organizeze convergenta zonei euro.

Upadate 6

http://www.mediafax.ro/externe/fidel-castro-l-a-felicitat-pe-alexis-tsipras-pentru-victoria-sa-stralucitoare-la-referendum-14554138

contributors.ro