Directorul de cercetare al ONG-ului Societatea Academica din Romania, Razvan Orasanu, spune ca explicatia pentru care deszapezirea costa foarte mult la noi consta in faptul ca avem de-a face cu o combinatie de contracte acordate pe criterii politice si dezorganizare in administratie.

„In primul rand, nu sunt neaparat comparabile costurile noastre cu costurile de afara, noi avem o serie de contracte care sunt de deszapezire si intretinere, care ar trebui sa puna sub aceeasi cupola doua tipuri de operatiuni care au doua contracte in orice alta tara. E vorba de mentinerea si deszapezirea unui drum. Esti platit din octombrie si pana in aprilie anul urmator ca sa mentii si deszapezesti respectivul drum, dar si sa-i faci reparatii, adica sa-l plombezi in primvara. De aceea e greu de facut o comparatie directa.

O alta problema e aceea ca ‘simpaticii’ astia au ‘umblat’ la ordonanta pe achizitii si mi-este ca nu toate autoritatile contractante mai pun pe SEAP (Sistemul Electronic de Achizitii Publice-n.red) toate licitatiile”, a spus fostul sef al Agentiei pentru Valorificarea Activelor Statului, intr-o declaratie data Ziare.com.

El spune si ca aceste contracte sunt netransparente, iar in unele locuri s-au dat fara licitatie.

„Devine din ce in ce mai opac si sa pui mana pe astfel de contracte (…) am vazut cateva exemple de oameni care au aratat firmele de partid din Buzau, Braila si Vrancea. Citeam intr-un articol ‘cand nu dai peste firma care a incercat sa-i dea spaga lui Sova (ministrul Marilor Proiecte -n.red) care are contracte pe acolo, dai peste firmele lui Bunea Stancu (presedintele Consiliului Judetean Braila -n.red) si ale prietenilor lui.

Cand nu dai peste firmele astea, dai peste a fratelui directorului de achizitii de la CNADNR. E clar ca exista increngaturi, ca sunt firme de partid si ca, atunci cand nu se pun panselute vara, sunt alte SRL-uri care pun parazapezi si fac deszapeziri. Atentie, unele sunt firme de apartament foarte mici, care nici nu au echipamentul necesar in momentul participarii la licitatii. Castiga si apoi incep sa-si cumpere, din contract, utilaje.

Domnul Sova a explicat „56% din contracte au fost facute in buna regula”. Inseamna ca pentru restul de 44%, fie au fost contracte cu incredintare directa, fie nu sunt contracte de fel, desi era previzibil ca vine iarna, poti sa dai drumul la licitatii si din aprilie”, a mai comentat Orasanu.

El a vorbit si de lipsa de coordonare in timpul operatiunilor de deszapezire.

„Avem si o lipsa de coordonare groaznica. Spre exemplu, Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta se ocupa si cand pica avionul, si cand vine zapada. Si mai e ceva – zapada nu poti sa o dai la o parte politic sau mediatic, ai nevoie de utilaje, de un inspector-sef cu un plan de batalie. La americani, pentru deszapezire exista un manual, cu un inspector sef pe district, el e responsabil. Daca nu-si face treaba, e inlocuit automat. In plus, exista contractanti privati dispusi sa intervina in 2 ore de cand sunt contractati.

In Helsinki, in 4 minute se deszapezeste tot aeroportul. In Alaska si Siberia se si asfalteaza pe vreme din asta”, a conchis Orasanu.

Autostrazile si numeroase drumuri nationale si judetene din Romania sunt blocate dupa cateva zile de ninsoare. Exista si localitati izolate, in curtile oamenilor zapada ajungand sa masoare cativa metri.