Luni, 31 august, a avut loc cea de-a II-a ediție a Conferinței naționale privind perspectivele în educație ”Educația – cunoaștere și vocatie”, organizată de către Institutul de Studii Populareîn cadrul Bibliotecii Naționale a României, cu sprijinul Coaliției pentru Educație, a Centrului pentru Politici Educaționale, a Fundației Hanns Seidel, a Bibliotecii Naționale a României a companiei Tenaris-Silcotub. După prima ediție care s-a bucurat de participarea domnului președinte al României, Klaus Iohannis, cea de a doua ediție a reușit să coaguleze decidenți, leaderi de instituții publice, parteneri sociali, ONG-uri, experți în educație și peste 200 de participanți preocupați de viitorul educației.

În deschiderea Conferinței a luat cuvântul ṣi doamna Ligia Deca – consilier prezidențial pe probleme de educație care a subliniat nevoia ca România să se preocupe atât de copiii supradotați sau olimpici, cât și de cei care au nevoie de un minim de asistență, pentru a putea să își îndeplinească potențialul. Educația și problemele structurale ale sectorului, în special cea a accesului la educație, au devenit cu atât mai stringente cu cât criza demografică din România exercită o presiune din ce în ce mai mare, iar prognozele sunt și mai dramatice. Ligia Deca a declarat că, în acest context, o țară ca România nu își poate permite să piardă talent și potențial. 

Alina Mungiu Pippidi – președinta Societății Academice din România a arătat că există o strânsă corelație între nivelul integrității și cel al performanței în universitățile românești. Practic, lipsa de integritate cauzează lipsa de performanță în educație. Totodată, în afara corupției în achizițiile publice, incapacitatea statului de a finanța și organiza corespunzător sectoarele educației și sănătății generează un alt tip de corupție. În plus, vorbitorul a atras atenṭia cȃ dacȃ în domeniul construcṭiilor jumatate din fondurile publice sunt acaparate în mod netransparent, în domeniul educaṭiei nu existȃ date concrete din care sȃ se poatȃ estima o pondere a fondurilor pierdute.

Daniel Seiberling, Director Regional al Fundației Hanns Seidel pentru România, Republica Moldova și Ucraina a subliniat, cu referire la România în comparație cu Germania, că starea educației naționale se reflectă în înțelegerea principiilor democratice, a dezbaterilor publice și a politicilor abordate în societate, de aceea un accent mai mare pe o dezbatere reală asupra problemelor sistemice este necesară.

Vicepreşedintele PNL Raluca Turcan a salutat parteneriatul dezvoltat în jurul evenimentului în vederea găsirii de solutii pentru determinarea celor care au parghiile de decizie să facă schimbare în educație. Doamna Turcan a punctat nevoia de modernizare a sistemului de educație, nevoia de salarii decente pentru cadrele didactice care însă trebuie să reflecte performanța acestora și problema faptului că mai mult de jumătate dintr-o generație nu promovează bacalaureatul.

Ministrul Educației – Sorin Cîmpeanu a apreciat initiativa ISP și a lansat invitația la o noua dezbatere largă pe subiectul educației, în contextual dialogului structurat pentru elaborarea noului proiect de lege a Educației. Ministrul a anunțat ca data estimativă începutul lunii octombrie. Acesta a vorbit succinct pe teme precum nevoia unui nou curriculum și a manualelor pentru clasele din ciclul primar și din învățământul post-obligatoriu, asumându-și includerea în cadrul legii Educației a manualului ca bun național. Acesta a reafirmat nevoia unor examene naționale mai relevante dar și monitorizarea și îmbunătățirea calității actului educational. Ministrul  Sorin Cîmpeanu a fost prezent ṣi la atelierul de educaṭie vocaṭională.

Printre vorbitorii ședinței în plen s-au numărat și Madlen Şerban – preşedinte European Training Foundation, Şerban Iosifescu – preşedintele Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar (ARACIP) și Daniela Vișioianu din partea Coaliției pentru Educație.

Șerban Iosifescu a anuțat lansarea, în cadrul Conferinței, a unui document de politici publice pentru educație. Privind cu îngrijorare la datele privind abandonul școlar, acesta a declarat că factorii de mediu (nivelul economic al familiei și nivelul de educație al părinților) influențează participarea și finalizarea cu succes a studiilor, dar de multe ori influența unui profesor bun poate compensa influența mediului din care provin elevii. Dl Iosifescu a pregatit un document de politici publice care propune un nou sistem de recrutare, remunerare ṣi încurajare a profesorilor din sistem.

Această ediție a conferinței a pus în discuţie principalele probleme ale sistemului de educaţie românesc, acordând o atenție aparte accesului la educație și învăţământului vocaţional. Evenimentul s-a bucurat de un public numeros, deschis către dialog și dezbatere pe problemele sistemului educational.

”În niciun domeniu nu mi-a fost atât de greu să strâng laolaltă un sistem care, în mod normal, ar fi trebuit să fie întreg, așa cum mi-a fost greu acum să adun forțele din educație. Să nu mai vorbim de educație doar în an electoral, doar înainte de început de an școlar și doar despre subiecte ce țin de false probleme. Ne-am propus să strângem oamenii împreună, de oriunde sunt ei. Hai să ne reunim în fiecare an cu toții, să nu mai vorbim general, ci concret. Să nu mai vorbim utopic, ci pe baza unor documente de politici publice și să învățăm să lucrăm împreună pentru binele educației din România. Vom stărui anual în organizarea unui eveniment care să oglindească starea la zi a sistemului de învățământ, înaintea începerii fiecărui an școlar . Ne dorim sȃ creȃm treptat o comunitate profesională care are o reflecție sistematică asupra stării sistemului în ansamblul său. Vă informăm astfel de pe acum căediția a III-a a Conferinței Naționale va avea loc, miercuri, 31 august, 2016”  – Răzvan Orășanu, organizator al Conferinței Naționale „Educația – Cunoaștere și Vocație”.

Conferința a continuat apoi cu trei ateliere organizate în paralel și anume:

–          „Acces și succes în educație” – atelier coordonat de Coaliția pentru Educație și Centrul pentru Politici Educaționale (CPEdu);

–          „Educaţia vocaţională (învățământul tehnic liceal)” – atelier coordonat de Institutul de Studii Populare avȃnd ca invitaṭi speciali reprezentanṭii companiei Tenaris – Silcotub;

–          „Rolul bibliotecii în procesul educațional” – atelier coordonat de Biblioteca Națională a României.

Coalitia pentru Educație, unul dintre partenerii principali ai conferintei, au fost reprezentaṭi prin Daniela Vișoianu, presedinta Coalitiei.

“Conferința a fost o ocazie de a recunoaște, cu onestitate, o serie de probleme, ceea ce este deja un prim pas înainte. Majoritatea acestora țin de resursele umane, despre rolul esențial al profesorilor și necesitatea introducerii unor politici de resurse umane în domeniu. În al doilea rând, este vorba despre faptul că viitorul României este subminat, în acest moment, de rata mare de abandon școlar, una printre cele mai mari din Europa. Experții prezenți în atelierul Acces la succes au arătat că realitatea nu este abandonul școlii de către elevi, ci abandonul copiilor de către școală, de către societate. Coaliția pentru Educație va susține politici publice în educație care să garanteze accesul tuturor, să compenseze inegalitățile și să dezvolte comunitatea”, a afirmat Daniela Vișoianu, la finalul conferinței, mulțumind participanților pentru prezență.