Adriana
Publicat în 6 decembrie 2017, 11:46 / 370 elite & idei

Remus Borza: Pentru o Romanie europeana,civilizata si prospera

Remus Borza: Pentru o Romanie europeana,civilizata si prospera
+ Observator

PENTRU O ROMANIE CIVILIZATA, EUROPEANA SI PROSPERA

 

 

„Un sistem nu poate fi reformat decat din interior.”

 

„Si Presedintele si Prim Ministrul vor mai multa putere.”

 

„La Parlament, adica la popor, te duci cu caciula in mana si nu cu zanganit de catuse.”

 

„Calitatea, in continuare slaba, a majoritatii parlamentarilor este data de incapacitatea partidelor de a se primeni si reforma.”

 

„Noi, cetatenii, i-am făcut pe politicieni. După chipul şi asemănarea noastră.”

 

„Trebuie sa iesim din mitul lui Manole. Ce construim ziua, daramam noaptea.”

 

„Partidele traditionale, fie ca vorbim de PSD sau PNL, sunt compromise si incapabile de a se reforma sau de a genera modernizarea statului.”

 

„Reteta succesului in politica romanesca inseamna partid nou cu oameni noi.”

 

„O revolutie nu se face cu armate de oameni sau generali. In egala masura nu se face nici in strada si nici cu strada.”

 

„Bucurestiul are nevoie de un singur centru de comanda si nu de 7.”

 

Interviu cu avocat doctor Remus Borza, deputat independent, publicat in editia print a ziarului Bursa din 28 noiembrie.

 

Reporter: Decizia dvs din septembrie 2016, de a intra in politica, i-a surprins pe multi. Erati un respectat manager si antreprenor, foarte vocal si critic la adresa sistemului. Ce v-a determinat sa faceti acest pas ?

 

Remus Borza: Nu este suficient sa fii doar critic la adresa sistemului daca nu incerci sa si il schimbi. Ori un sistem nu poate fi reformat decat din interior. Deci, v-am raspuns. Au trecut deja 28 de ani de la Revolutie, perioada lunga de timp in care majoritatea romanilor asteptau o reforma, o modernizare a statului, institutiilor si marilor sisteme publice. Fapt ce nu s-a intamplat. In loc ca statul sa devina mai suplu si mai eficient, s-a gonflat si birocratizat si mai mult. Asta inseamna mai multi bani de la buget. Doar pentru a plati salariile unor functionari, de cele mai multe ori incompetenti, blazati sau corupti. Inflatia institutionala si lupta pentru puterea absoluta au adus statul intr-un blocaj. Din 2004, asistam la un razboi institutional in care noi cetatenii am ajuns victime colaterale. Statul, in loc sa fie un integrator si multiplicator de competente, resurse si valori, prin aceste involutii, cu derapajele binecunoscute, s-a transformat intr-un stat beligerant. Doar ca se lupta cu propriile institutii, propriile interese si proprii cetateni. Aceasta stare permanent conflictuala din ultimii 13 ani isi are originea in legea fundamentala, mai exact in modificarile aduse Constitutiei prin legea 429/2003. Prin aceste modificari, Presedintelui Republicii i se prelungeste mandatul cu 1 an si i se confera puteri sporite. Constitutia revizuita in 2003, il transforma pe Presedinte din arbitru in jucator. Puterea executiva este impartita intre Presedinte si Prim Ministru. Evident fiecare vrea mai multa putere. Si de aici, disputele interminabile intre palate. De fapt aceasta bicefalie a puterii executive, isi are originile chiar in Constitutia din 1991. In loc sa transam atunci prerogativele Presedintelui, am lasat-o in coada de peste. Am creat o republica semi-prezidentiala, un fel de strutocamila specifica tarilor africane.  Puteam atunci sa fi optat pentru o republica prezidentiala, pe model american, in care Presedintele este si seful guvernului, avand prerogative mult mai mari sau puteam opta pentru o republica parlamentara, pe model german, in care puterea executiva este in mainile cancelarului (prim ministru), rolul presedintelui fiind mai mult simbolic sau protocolar. Indecisi cum am fost dintotdeauna, am mers pe o formula de compromis dar care s-a dovedit a fi nefunctionala. Avand in vedere reminiscentele slave si balcanice din ADN-ul nostru social si mentalul colectiv, la un referendum poporul ar fi optat pentru o republica prezidentiala, pentru un presedinte autocratic, varianta actualizata si imbunatatita a tatucului si conducatorului mult iubit.

 

Reporter:  Apreciati ca s-ar impune un referendum pe aceasta tema?

 

Remus Borza: Comparativ cu definirea familiei, forma de guvernamant si tipul de republica reprezinta intr-adevar o tema obligatorie pentru consultarea populara. In cadrul acestui referendum, de modificare a Constitutiei, cetatenii ar trebui sa se pronunte si pe durata mandatului presedintelui.  In opinia mea, ar trebui sa revenim la mandatul de 4 ani. Acest lucru ar fi posibil incepand cu alegerile din 2024. Decuplarea alegerilor prezidentiale de cele parlamentare nu a fost un lucru benefic. Toate actiunile decidentilor politici se raporteaza la proximile alegeri si la conservarea capitalului electoral intre alegeri. Din acest punct de vedere, cata vreme aproape in fiecare an avem alegeri, apetenta pentru reforma este limitata, tentatia pentru masurile populiste in detrimentul masurilor de restructurare si modernizare a statului, este foarte mare. Cuplarea alegerilor prezidentiale si parlamentare va da posibilitatea unui partid sau aliante de partide sa castige puterea absoluta, parlament, presedintie, guvern. Acest lucru ar fi posibil, asa cum spuneam, cel mai devreme in 2024. Dupa 35 de ani de democratie, economie de piata si alternanta la guvernare, acest lucru nu ar trebui sa ne mai sperie. Si azi in Statele Unite ale Americii, republicanii detin presedintia republicii, a Senatului si Congresului. Si nu este pentru prima data. Mai mult, trebuie sa ne sperie aceasta lupta surda si absurda intre palate care tin pe loc evolutia, modernizarea si reforma statului. Avem nevoie mai mult ca oricand de consens, de o puternica sustinere si angajament politic si social pentru reforma institutiilor statului si a marilor sisteme publice. Unii ar spune ca este periculos sa dam toata puterea unui partid sau aliante, existand riscul de a nu-i mai putea da jos. Fals. In 2004, PSD, prin cei 2 lideri extrem de carismatici si puternici, Ion Iliescu si Adrian Nastase, detinea puterea absoluta in Romania, Presedintie, Parlament, Guvern. Cu toate astea, au pierdut alegerile. Cu atat mai mult se poate azi. De atunci au trecut 14 ani, iar din 2007, nu mai suntem de capul nostru in Europa. Mai mult decat atat, Constitutia ofera suficiente garantii, parghii si institutii ca nimeni sa nu poata confisca statul si democratia sau deturna procesul de integrare euro-atlantic care este avansat si ireversibil.

 

Reporter: Care ar trebui sa fie rolul Parlamentului in procesul de reforma al statului?

 

Remus Borza: In acest proces de transformare profunda a Romaniei, Parlamentul are un rol major. Din pacate, si cea mai reprezentativa si legitima putere a unei natiuni, a cazut victima acestui razboi institutional. Clamam doar formal principiul separatiei si echilibrului puterilor in stat. In orice stat cu o democratie consolidata, i se recunoaste Parlamentului acel statut de primus inter pares (primul intre egali). Si este normal sa fie asa. Parlamentul este singura putere aleasa in mod direct de catre popor. Celelalte doua puteri, executiva si judecatoreasca, sunt numite. Atunci este evident, ca intr-un cadru constitutional, puterea legislativa sa prevaleze asupra celorlalte doua. Ori azi, in Romania, lucrurile stau cu totul altfel. La Parlament, adica la popor, te duci cu caciula in mana si nu cu zanganit de catuse. La decredibilizarea Parlamentului, pe langa anumite institutii, au contribuit implicit si parlamentarii. Din punct de vedere al competentelor profesionale, al capabilitatilor manageriale, al onestitatii, moralitatii, viziunii sau asumarii si actualul legislativ, nu este cu mult mai bun decat precedentele. Calitatea, in continuare slaba, a majoritatii parlamentarilor este data de incapacitatea partidelor de a se primeni si reforma. Si in egala masura de lipsa de apetenta a intelectualilor si a oamenilor de business de a face politica. De aici rezulta si acest imens deficit de resursa umana calificata in politica romaneasca. Cazul Grindeanu, este emblematic pentru a reliefa criza de leadership politic. In iunie era prost, incompetent si acoperit si dupa mai putin de 4 luni, in ochii aceleasi majoritati, Sorinel se facuse bine. Nu mai era nici prost si nici acoperit, era tocmai bun de scos din debaraua cu vechituri si promovat.

Pe de alta parte, intotdeauna ne-am ales conducătorii pe care i-am meritat. La fel am facut si in decembrie. Că doar suntem consecvenţi cu propria noastră ignoranţă şi laşitate. Clasa politica nu e nici mai bună nici mai rea decât însăşi societatea românească. Pentru simplu motiv că această „elită”nu este altceva decât imaginea în oglindă a societăţii, exprimă o stare de spirit, o anumită mentalitate şi comportament social.

Reporter: Sugerati ca, pe langa reforma clasei politice, este nevoie si de o schimbare de mentalitate la nivelul societatii romanesti?

Remus Borza: O reformă reală a statului şi implicit a clasei politice se va produce doar atunci când vom accepta că şi noi cei vreo 20 de milioane de cetăţeni avem o problemă, când ne-o vom recunoaşte şi asuma. Şi anume că nu suntem buricul pământului. Că nu suntem nici cei mai frumoşi, harnici şi deştepţi locuitori ai planetei. Când vom accepta că în ultimii 28 de ani, de tranziţie de nicăieri spre niciunde, ne-am dezumanizat, că am devenit sclavii banului şi ai puterii, cerând ostentativ drepturi uitând că avem şi obligaţii, când vom conştientiza că ne-am pierdut rădăcinile, că am abandonat acele valori şi principii imuabile pe care s-a clădit naţiunea română, când ne vom ruşina de lipsa de respect faţă de părinte sau dascăl, de lipsa credinţei în Dumnezeu, a dragostei, compasiunii şi sacrificiului pentru semenul nostru,de lipsa loialităţii faţă de ţară. Atunci şi doar atunci, ne vom salva de la extincţie ca individ şi popor.

Avem nevoie de o restartare a mentalului nostru colectiv, a comportamentului nostru social. Când noi vom fi mai responsabili, mai corecţi şi mai muncitori atunci vom avea şi instituţii mai bune şi mai eficiente. Când nu vom mai opera cu generalităţi detrimentale, de felul: toţi politicienii sunt corupţi, toţi oamenii de afaceri sunt hoţi şi toate averile sunt ilicite, va însemna că ne-am lecuit de securisme. Când vom accepta că unii compatrioţi de-ai noştri vor şi pot mai mult, şi că nu-i o crimă să fii bogat, când nu ne vom ruga să moară şi capra vecinului, înseamnă că ne-am scuturat de reminiscenţele bolşevice. Când vom promova în spaţiul public pe acei români care inspiră şi motivează, care dau sens şi substanţă vieţii, care generează performanţă şi plus valoare, acceptându-i şi recunoscându-i ca modele aspiraţionale pentru copiii noştri, atunci România va avea viitor. Când vom termina cu formele de discriminare dintre privat şi public, dintre capitalul românesc şi capitalul străin, dintre firmele româneşti şi cele străine, dintre femeie şi bărbat, tânăr şi adult, când vom înlocui mediocritatea cu meritocraţia atunci vom deveni o naţiune puternică şi prosperă.

Somnul naţiunii, dar deopotrivă şi al raţiunii, naşte monştri. Ori, noi prin ignoranţă şi lipsa de spirit civic tocmai asta am făcut. Nu politicienii sunt de vină că 37% din populaţia României trăieṣte în sărăcie şi excluziune socială, sau că 2 milioane de copii nu au de mâncare, că 3 milioane de români au fost constrânşi să-şi părăsească ţara pentru un trai decent, că bunicii noştri de la ţară trăiesc de pe o zi pe altă dintr-o pensie mizeră şi în condiţii medievale, că intelectualitatea ţării a luat calea exilului. Noi, cetăţenii, suntem de vină, că doar noi i-am făcut pe politicieni. După chipul şi asemănarea noastră. Şi continuăm să-i votăm. Şi în decembrie i-am votat doar pe acei politicieni, unii chiar noi, care doar au promis că fac, deşi în viaţa lor profesională, socială sau chiar politica nu au făcut nimic.

Reporter: La nivelul societatii, din pacate, ne confruntam cu o perceptie negativa legata de politica si politicieni.

Remus Borza: Aveti dreptate. In politica, pe langa tot acest complex de factori, stari si evolutii descrise mai inainte, ne confruntam si cu o problema de perceptie. Perceptia cvasi-unanima despre politica este una negativa. Doar prosti, hoti, acoperiti si corupti in politica, ceea ce nu este departe de adevar dar evident ca nu putem generaliza si, cu atat mai putin, absolutiza. Calitatea precara a resursei umane in politica romaneasca este cauzata de non-combatul si pasivitatea oamenilor intr-adevar valorosi din Romania.  Intelectualii, mai ales, au cultivat si promovat dupa 1990, un curent detrimental evolutiei democratiei si societatii romanesti. Apolitismul si apartidismul sunt cele doua concepte sau stari promovate de intelectualii romani, ca fiind o virtute. O mare ineptie. De cand a face politica este mai putin merituos sau virtuos decat a nu face? Scuza facila a intelectualilor romani a fost focusarea pe cariera. Care cariera? Din cate stiu eu, niciun intelectual roman, virgin in ale politicii, nu a luat vreun Nobel, Oscar sau Pulitzer, aici cu referire la presarii Romaniei care dupa ’90 si-au abandonat menirea de modelatori si moderatori sociali, promovand aproape inconstient non-valoarea, promiscuitatea si mai nou delatiunea. O presa tributara facilului, senzationalului, fatalismului si negativismului. O presa care nu a inaltat, nu a construit, nu a adus toleranta si armonia sociala. O presa care in schimb a daramat, ca si, mai nou, justitia romaneasca, cariere, destine si vieti. De cand cariera profesionala, competenta si valoarea este incompatibila cu politica? O filosofie de viata si de atitudine sociala care exprima multa lasitate. Sigur, o atare atitudine nu ar trebui sa ne surprinda prea tare. Insusi bravul, neinfricatul si neinfrantul popor roman, care se facea frate cu codru cand veneau navalitorii, pustiind si parjolind totul in cale, a dezvoltat o astfel de filosofie. Ca doar, capul plecat, sabia nu-l taie. Si atunci, de ce sa ne surprinda atitudinea intelectualilor post decembristi, ca doar si ei sunt fii aceleasi natiuni care prefera, precum strutul, sa-si bage capul in nisip decat sa infrunte cu barbatie adversarul si istoria.

Reporter: Avem remedii pentru aceasta stare de convalescenta?

Remus Borza: Evident. Avem datoria sa readucem normalitatea in societatea romaneasca, sa promovam valorile autentice, sa devenim si noi, ca cetateni, mai buni, mai solidari, mai muncitori si responsabili, sa construim impreuna o tara a prosperitatii, diversitatii si armoniei. Trebuie sa iesim din mitul lui Manole. Ce construim ziua, daramam noaptea. Ceea ce spun sau fac altii este gresit, doar noi avem dreptate si stim sa facem. Sa deprindem exercitiul dialogului, tolerantei si complementaritatii. Sa invatam sa ne respectam adversarul si nu sa-l demonizam. Romania are nevoie de toti fii si fiicele sale. Si mai presus de toate trebuie sa invatam din greseli si din infrangeri pentru a nu le repeta. Sa acceptam victoria adversarilor nostrii, democratic castigata, si sa le asiguram o linistita guvernare, incurajandu-i in efortul de a reforma statul. Poporul ne va trimite acasa si pe unii si pe altii daca nu ne facem datoria fata de tara. Sa respectam vointa suverana a natiei. Sa credem cu putere in democartie si alternanta pasnica la putere in urma unor alegeri neviciate si la termen. Sa iesim din aceasta logica a conflictului si confruntarii permanente. Este total contraproductiva. Cand vom incerca sa facem un altfel de politica, cu altfel de oameni dar pentru toti oamenii, bazat pe interesul national, pe respect, onestitate si transparenta, vom trezi si interesul celor 9 milioane de romani care n-au votat in ultimii 10-20 de ani, care nu s-au regasit in oferta politica a partidelor traditionale, care nu au girat aceeasi garnitura de lideri politici reinventati si  reeşapaţi la fiecare ciclu electoral.

Reporter: Cum vedeti evolutia principalelor partide politice din Romania?

Remus Borza: Partidele traditionale, fie ca vorbim de PSD sau PNL, sunt compromise si incapabile de a se reforma sau de a genera modernizarea statului. Si unii si altii, au guvernat atat separat, cat si impreuna. Si au guvernat prost. In mandatele lor Romania a pierdut peste 4 milioane de salariati, peste 2/3 din capacitatile industriale ale tarii, 50% din fondul arabil al Romaniei, 1/4 din fondul forestier, 1/2 din resursele tarii. Pe mandatele lor Romania a ajuns la o datorie externa de 95 miliarde de euro plecand de la 0 in 1990. Desi PIB-ul Romaniei a crescut de la 35 miliarde euro in 1989 la 185 miliarde euro in 2017, desi doar in ultimii 10 ani au intrat in Romania 29 miliarde euro fonduri europene, 35 miliarde euro investitii straine directe, 52 miliarde euro remiterile romanilor din strainatate, cele doua mari partide nu au reusit sa construiasca decat 450 kilometri autostrazi (China a construit 91.000 kilometri), niciun spital nou, din contra au inchis 69, nicio scoala noua, din contra au inchis 11.000. Si astazi, mai mult de jumatate din comunele si satele tarii nu au asfalt, gaze sau canalizare.

Niste baieti destepti din politica romaneasca, constientizand limitele propriilor partide, au inteles sa le paraseasca si sa formeze noi partide. Din fericire, pentru asanarea si insanatosirea clasei politice, reteta partide noi cu oameni vechi, este sortita esecului. PMP, ALDE, Pro Romania, au viitorul pecetluit. Ce credibilitate pot avea liderii lor care au contaminat politica romaneasca mai bine de 20 de ani? Reteta succesului in politica romanesca inseamna partid nou cu oameni noi. Asa a obtinut USR un numar de mandate parlamentare cat PMP si ALDE la un loc. Reteta din perspectiva alegerilor parlamentare din 2020, va trebui imbunatatita. Nu va fi suficient sa vii atunci doar cu oameni noi care nu au niciun trecut profesional sau social. Va trebui sa promovam in politica oameni cu relevanta sociala, care au generat competenta, performanta si plus valoare. Un partid nou, centrat pe problemele tarii si nu pe doctrine sau ideologii, un partid care sa-si asume reforma statului, a institutiilor statului, a marilor sisteme publice, un partid care va promova pe liste valoarea si competenta, meritocratia si nu mediocritatea si servilismul, acel partid va putea castiga alegerile in 2020. Fac apel la antreprenorii romani care au rezistat eroic si chiar au facut performanta intr-un mediu politic si economic ostil, fac apel la intelectualii tarii, la studentii, masteranzii si doctoranzii romani din marile universitati ale lumii, la cei peste 3 milioane de compatrioti care traiesc in afara granitelor tarii si care vor sa se intoarca acasa dar intr-o tara corect, eficient si transparent guvernata, fac apel la milioanele de romani care asteapta de aproape 30 de ani schimbarea si reforma statului, sa se implice in acest proiect. Poate sa fie cel mai important proiect politic al Romaniei dupa 1990, un proiect de tara, un proiect identitar pentru peste 20 milioane de romani. O revolutie nu se face cu armate de oameni sau generali. In egala masura nu se face nici in strada si nici cu strada. Se face cu doar 3 oameni: un vizionar, un ideolog si un strateg. Pentru inceput ma voi limita sa exprim, ca cetatean si parlamentar al Romaniei, opinii, pareri si luari de pozitie pe o anumita chestiune de interes public. Daca voi constata ca exista mai multi cetateni care impartasesc aceeasi viziune, principii si valori cu mine, care isi doresc reforma statului, atunci evident ca voi incerca sa creez o miscare si un curent de opinie care daca va avea aderenta si sustinere populara, la timpul potrivit, se va putea transforma intr-un partid. Nu este miscarea lui Borza, este miscarea tuturor romanilor care cred in nevoia de reforma, de politica, de normalitate si prosperitate. Eu pot oricand sa ma retrag, eu pot sa fiu si sacrificat. Important e ca altii, mai buni decat mine, sa continue sa spere si sa lupte pentru acest imperativ al reformei.

Reporter: Sunteti parlamentar. Care ar trebui sa fie prioritatile acestui for in actuala legislatura?

Remus Borza: Parlamentul are menirea de a legifera, de o maniera vizionara si asumata care sunt atributiile, competentele si prerogativele fiecarei puteri, autoritati sau instutii a statului. Parlamentul trebuie sa elaboreze legislatia primara pentru reforma marilor sisteme publice: administratie, sanatate, invatamant, infrastructura, asistenta sociala. Dar inainte de a-i reforma pe altii, Parlamentul trebuie sa inceapa cu propria lui reforma. Trebuie sa punem in opera rezultatul referendumului din 2009. Un Parlament unicameral cu 300 de parlamentari si nu 464 cat sunt in prezent. O mai buna definire a competentelor celor doua Camere in procesul legislativ, pentru a nu tergiversa si obstructiona procesul legislativ. Din punctul meu de vedere, un Parlament unicameral ar fi mult mai eficient. De regula, bicameralismul este specific statelor federale. Ori Romania este stat unitar. O alta prioritate o reprezinta stabilitatea legii in timp prin responsabilizarea corpului legislativ. Avem un repertoriu legislativ de vreo 136.000 acte normative, din care doar 1.925 acte emise in perioada 1864-1989. Cu alte cuvinte, in 28 de ani de democratie originala, am dat de 70 de ori mai multe acte normative decat in cei 125 de ani scursi de la reformele lui Cuza pana la Revolutia romana. Nu numai ca avem multa maculatura legislativa, dar simtim nevoia sa modificam o lege si de 2-3 ori pe an. Ceea ce decredibilizeaza procesul legislativ si Parlamentul. 99% din parlamentari voteaza 99 % din proiectele de lege in necunostinta de cauza. Si nu din vina lor. Vinovat de mentinerea in ignoranta a parlamentarilor este Biroul Permanent al Camerei care se intruneste luni la ora 14.00 pentru a face ordinea de zi a sedintelor de Plen de luni ora 16.00 si marti ora 10.00. Evident, ca intr-o ora, pentru Plenul de luni, sau in 14 ore pentru Plenul de marti, nu poti parcurge in medie 50 de acte normative, nu poti sa le documentezi si, cu atat mai putin, sa vii cu amendamente sau modificari. Votul tuturor parlamentarilor este la discretia liderului de grup care nici el habar nu are de legea pentru care cere un vot pentru sau contra colegilor. Pentru o dezbatere reala si pentru imbunatatirea procesului legislativ, ar trebui ca Birourile Permanente ale Camerei Deputatilor si Senatului sa stabileasca ordinea de zi a sedintelor din Plen cu cel putin o saptamana inainte. Dupa ce se reformeaza Parlamentul si implicit se restructureaza corpul functionarilor si personalului TESA supradimensionat la nivelul ambelor Camere, atunci Parlamentul poate sa se ocupe si de reformarea altor institutii. Ar trebui sa incepem cu reforma administratiei. Polonia este o tara cu 38 milioane de locuitori, avand o suprafata cu 90.000 km2 mai mare. Ei in 1999 si-au asumat o reforma radicala a administratiei. Din 4.300 de unitati administrativ-teritoriale dupa reforma au ramas cu 2.700. Noi avem 3.200 de unitati administrativ- teritoriale, mai multe decat in 1989. Doar 10% dintre ele, reusesc sa-si acopere cheltuielile de functionare din venituri proprii (impozite si taxe locale). Avem comune si cu 500 de locuitori si orase cu 3.000 de locuitori, sub pragul minim impus de legea 351/2001 privind aprobarea planului national de amenajare a teritoriului. Aceasta lege trebuie modificata in sensul majorarii numarului minim de locuitori pentru comune de la 1.500 in prezent la 3.000 si a orasului de la 5.000 la 10.000. Comasand actualele unitati administrativ-teritoriale vom administra mult mai eficient resursa bugetara. Anul acesta avem 133 miliarde lei alocari bugetare pentru consiliile judetene si primarii. Asta inseamna vreo 35 miliarde euro. Doar in ultimii 10 ani, UAT-urile au avut alocari de peste 250 miliarde euro. Pe ce s-au dus banii? In primul rand pe subventii si salarii la aparatul propriu, institutii de cultura, invatamant, sanitare si de asistenta sociala supradimensionate cu personal administrativ, in panselute si borduri si mai putin in lucrari de infrastructura urbana (canalizare, apa curenta, gaz, drumuri) sau constructia ori modernizarea scolilor sau unitatilor medicale din subordine. La fel stau lucrurile si in Bucuresti. 2 miliarde euro venituri in fiecare an la Primaria Municipala si cele 6 primarii de sector. Cu toate astea, Bucurestiul ramane in perceptia cvasi-unanima, capitala mizeriei, gunoaielor, poluarii, cainilor comunitari, traficului rutier infernal si al lipsei parcarilor, al blocurilor cenusii si fara personalitate arhitecturala. Pentru o dezvoltare sustenabila si armonioasa a capitalei, Bucurestiul are nevoie de o noua lege care sa abandoneze actualul sistem de organizare functionala, teritoriala si administrativa cu 6 primarii de sector si o primarie municipala. Bucurestiul are nevoie de un singur centru de comanda si nu de 7. La fel stau lucrurile si in sanatate, cu alocari bugetare anul aceasta de 8 miliarde euro si peste 100 miliarde euro in ultimii 15 ani. Cu toate astea, nu am fost in stare in acesti ani sa construim macar un spital public nou. Cu toate astea se moare cu zile in spitalele publice romanesti, deficitare in aparatura si tehnica de investigatie medicala de ultima generatie, si in personal medical calificat. In concluzie, statul si marile sisteme publice nu se pot plange de subfinantare ci de un prost management al resursei publice, financiare si umane. Statul are nevoie de manageri pentru a-i administra afacerile. Trebuie sa ne imaginam Romania ca o societate pe actiuni, cu 20 milioane de actionari. Romania SA trebuie condusa de profesionisti care sa-i optimizeze costurile, sa-i maximizeze profiturile, sa o duca in viitor, nu sa o tina prizoniera in trecut, sa o faca mai frumoasa, umana si europeana.

 

Ultima ora:

ObservatorVictor Vevera: ICI Bucureşti familiarizează audienţa din România cu noţiunea de HPC – High Performance Computing

PoliticKlaus Iohannis, la Forumul de la Malmö: Vom înființa în România un premiu național anual pentru personalităţi române şi internaţionale care contribuie la educaţia privind Holocaustul

EconomieCristian Popa: BNR este hotărâtă sa tempereze dinamica prețurilor

ExternGeorge Friedman: Europa și NATO, trase pe linie moartă de Statele Unite

SocialSorin Cucerai: Dreptul la viață e nederogabil

EvenimenteVictor Vevera: ICI Bucureşti familiarizează audienţa din România cu noţiunea de HPC – High Performance Computing

CulturaCristina Popescu: Porumbei exotici

EditorialClaudiu Butacu: Cum arată cultura organizațională a unui ONG acum, față de cum arăta acum câțiva ani



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe