Adriana
Publicat în 22 noiembrie 2017, 15:16 / 109 elite & idei

Remus Borza: Energia între avarii și explozii de prețuri

Remus Borza: Energia între avarii și explozii de prețuri
+ Observator

„ Si cei cu bani au prins gustul pomenilor de la stat”

„ Ar fi cazul sa abandonam demagogia si populismul”

„ Am numit la carma acestor societati niste baieti care s-au evidentiat in campul muncii, adica la lipit afise pentru partidele de guvernamant”

„ Pe 1 iunie 2016, s-a evitat o avarie majora in reteaua de transport si distributie energie similara cu cea din 1977”

„S-a creat o pozitie de monopol pentru OPCOM in tranzactiile cu gaze”

„Niste baieti care fac jocurile Engie ori EON sau fie ale Gazprom, lanseaza in spatiul public mesaje care sunt de natura sa genereze o crestere a tarifelor de furnizare si distributie sau a gazului din import”

Reporter: Dupa reorganizarea cu succes a Hidroelectrica, v-ati castigat o buna notorietate si respectabilitate in domeniu, fiind premiat in ultimii 5 ani de asociatiile producatorilor sau furnizorilor de energie ori a presei de specialitate. Din pozitia unui om familiarizat deja cu domeniul energiei, cum comentati evolutia acestui sector?

Remus Borza: Sectorul energetic, de departe, este cel mai dinamic si important domeniu de activitate din economia romaneasca. Este important prin ponderea de peste 8% in cifra de afaceri a Romaniei pe care o detin cele 2 ramuri ale industriei energetice, respectiv activitatile de productie si furnizare de energie si extractia petrolului si gazelor. Cumulat inseamna un business de peste 120 miliarde lei. Dar acest sector este important pentru insasi buna functionare a economiei romanesti. Energia pune in miscare industria. Energia asigura confort si acces la tehnologie populatiei. Romania, in ultimii 10-15 ani, a consemnat o dezvoltare continua a acestui domeniu. Avem un sistem energetic bine consolidat, competitiv si functional. Suntem al treilea-lea stat din Europa in ceea ce priveste independenta energetica, cu o dependenta de doar 17% fata de importuri. Desi comparatia cu ocupantele locului I si II este putin fortata. Estonia are o populatie de 1,3 milioane locuitori si 3 TWh consum, Danemarca o populatie de 5,7 milioane locuitori si 14 TWh consum. Romania este o tara de 20 milioane locuitori si 53 TWh consum de energie. Raportat la aceste 3 criterii, populatie, consum si dependenta de importuri, Romania are o pozitie net superioara, comparativ cu orice tara din Europa. Un alt capitol la care stam foarte bine, este cel legat de ponderea energiei regenerabile in productia nationala de electricitate, respectiv de 42% din care 30% reprezinta energia hidro, 11% eolian si 2% fotovoltaic. Romania este una dintre putinele tari din lume care exploateaza toate sursele primare de energie: apa, carbune, hidrocarburi, eolian, nuclear, solar, biomasa. Ceea ce asigura competitivitate si sustenabilitate industriei energetice. Avem totodata un excedent in capacitati de productie raportat la consum. Avem 21.554 MW putere instalata in unitati dispecerizabile si 3.179 MW in unitati nedispecerizabile. Consumul de energie electrica s-a prabusit in Romania dupa 1990 pe fondul inchiderii majoritatii capacitatilor industriale. Daca in 1989, Romania consuma 83 TWh, in 2016 consumul energetic national a fost 52,8 TWh. Scaderea consumului continua si in 2017, fiind mai mic cu 1,2% pe primele 7 luni comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut.
In contextul integrarii Romaniei in UE, am deschis piata productiei si distributiei de energie, a extractiei, rafinarii si distributiei petrolului si gazelor. Toti marii jucatori globali din domeniu sunt prezenti in Romania si practic controleaza cele 2 mari ramuri din industria energetica, mai putin in ceea ce priveste transportul de energie si gaz unde statul isi pastreaza monopolul prin companiile Transelectrica si Transgaz.

Reporter: Care este opinia dumneavoastră cu privire la creşterea preţului energiei electrice în acest an?

Remus Borza: Evolutia pretului energiei din Romania este in trend cu evolutia pretului din celelalte state europene. Aceasta tema, a fost folosita excesiv ca sa justifice schimbarea conducerii ANRE si promovarea unor acte normative. De la INS, am aflat ca pe primele 10 luni de zile, pretul la gaze livrat populatiei s-a majorat cu 1,41% si la energie cu 13%. Asta inseamna 2 lei, respectiv 5 lei in plus pe luna la factura de gaze si electricitate. Crestere pe care orice roman o poate suporta, cata vreme un pachet de tigari este minim 15 lei.
Este o greşeală dacă ne raportăm la evolutia preţului energiei electrice din PZU, preţ care este irelevant, pentru că nici populaţia şi nici industria nu se alimentează din PZU.
Piaţa Zilei Următoare nu este o piata de achizitie, este o piaţă de reglaj, implicit reziduală şi penalizatoare pentru jucătorii care, din prostie sau hoţie, nu-şi acoperă necesarul de energie din PCCB sau PC-OTC, adică din contracte pe termen lung. Peste tot in lume, ponderea acestei piete, in total volum tranzactii, este 11-13%. In Romania, nu in putine zile, a depasit 50%.

Este evident că un astfel de comportament speculativ care nu dă nici predictibilitate şi nici stabilitate pieţei trebuie sancţionat. Si a fost cu varf si indesat. Insolventa celor 3 mari traderi (Arelco, Transenergo, KDF) de energie sta marturie. Furnizorul precaut nu merge să cumpere energie din PZU, pe 24 de intervale orare, ci îşi face un contract de furnizare pe termen lung, ştiind că are un preţ garantat, cu care se poate duce şi la bancă pentru că e finanţabil. Un astfel de contract îi dă stabilitate consumatorului, în ceea ce priveşte optimizarea costurilor de producţie, dar dă stabilitate şi sistemului energetic. Niste baieti destepti au profitat de preturile scazute in gol de sarcina (noaptea), mergand pana la 1 leu/MWh sau in zilele cu mult vant unde iarasi preturile erau foarte bune. Mixand energia din gol de sarcina cu energia din regenerabile, putin hidro sau carbune, ajungeau la un pret agregat cu 30, chiar 50 lei sub pretul pietei. Doar ca ulciorul nu merge de multe ori la apa. Se mai si sparge. A venit o perioada extrem de geroasa, 6-14 ianuarie 2017, cand nu a batut nici vantul, cand Dunarea era la un minim de 1.800 mc/s si cand, colac peste pupaza, nu a functionat un grup de la Termocentrala Brazi, un grup de la Centrala Nuclearelectrica si doua grupuri de la Turceni. La toate astea se mai adauga colapsul sistemului centralizat de termoficare din Romania. Ghinion, ar spune unii. Pentru ca finalul sa fie apoteotic, mai avem si declaratiile panicarde a doi inalti demnitari ai statului si o hotarare de guvern care autorizeaza suspendarea sau diminuarea temporara a exportului. De abia au asteptat pescuitorii in ape tulbure sa urce pretul pana la 600 lei/MWh in PZU sau 800 lei/MW in piata de echilibrare. In realitate, exceptand ziua de 10 ianuarie, cand s-a inregistrat un record al consumului de 9.730 MWh, pe medie luna ianuarie 2017 este comparabila cu ianuarie 2016, atat in ceea ce priveste productia, exportul si consumul de energie. Sigur, sunt si elemente care pot sa probeze o manipulare a pietei. Dar sunt institutii abilitate sa cerceteze aceste aspecte.

Trebuie să cultivam in piata de energie comportamentele comerciale oneste si nu pe cele speculative. Sunt pieţe în care consumatorii pot să-şi ia energie la un preţ rezonabil, comparabil cu celelalte piete europene. In PCCB, media pe primele zece luni este de 166 lei/MWh la contractele pe termen lung. Una este să dai 166 lei/MWh şi alta e să dai 250-300 lei/MWh.

* “Îi înţeleg pe cetăţenii defavorizaţi şi sunt de acord să îi susţinem, doar pe cei vulnerabili, nu pe toţi consumatorii casnici”

Preţul energiei electrice este reglementat pentru populaţie, până la 31 decembrie intr-o proportie de 10%. Restul de 90% din cosul casnic, se achizitioneaza din piata concurentiala. Sunt doi furnizori care livrează energie la pret reglementat de ANRE în acest coş – Nuclearelectrica şi Hidroelectrica – la un preţ ponderat de 135 de lei/MWh.

Sigur că celor cca 8 milioane de consumatori casnici nu li se facturează la 136 lei megawattul, ci la 500 lei, pentru că intervin taxe de cogenerare, de transport, furnizare, distribuţie, certificate verzi, accize, tva, etc. În orice caz, la populaţie, preţul energiei nu a explodat. Au fost, însă, două creşteri – una la 1 iulie cu 8% şi încă una, la 1 octombrie, de 5%. Per total, putem vorbi de o creştere de 13%. Un kilowatt este 0.41lei. O familie consuma in jur de 100KWh/luna. Asta inseamna 41 lei. 13% in plus inseamna 5 lei. Toti cei 8 milioane de consumatori casnici, cred ca pot face fata unei facturi de electricitate marite cu 5 lei.

Într-o economie de piaţă, toate utilităţile trebuie plătite la preţul pieţei. Înţeleg să subvenţionăm preţul utilităţilor pentru acei cetăţeni care, într-adevăr, nu au suficiente venituri. Mă refer la acei consumatori vulnerabili care sunt definiţi deja în lege. Numărul consumatorilor vulnerabili în România, raportat la venitul de până la 1.000 de lei/familie, se ridică la 600.000.

Manifest empatie pentru cetăţenii defavorizaţi şi sunt de acord să îi susţinem cu o subventie, doar pe cei vulnerabili, nu pe toţi consumatorii casnici din România. Problema este ca si cei cu bani, au prins gustul pomenilor de la stat. Dintr-un studiu facut de ANRE rezulta ca 80% din consumul anual casnic de energie este facturat catre doar 20% din cei aproape 8 milioane de consumatori casnici. Concluzia este simpla. Cine are bani, consuma mult. Cei cu venituri mai mici, consuma mult mai putin. Sunt peste 4 milioane de consumatori casnici care au un consum sub 40 KWh/luna, asta inseamna o factura de 16 lei/luna. 13% in plus inseamna 2 lei/luna. Oricum, pretul la energie furnizat populatiei este mult mai mic in Romania decat in alte tari din Europa. Aici avem un pret de 13 eurocenti cu taxe incluse fata de 22 eurocenti in Spania si Portugalia, 24 eurocenti in Italia sau 30 eurocenti in Germania.

Aceeasi intoxicare opereaza si in piata de gaze cu referire la explozia pretului gazului livrat populatiei. De la INS, aflam ca in 2017, pretul la gaze livrat populatiei a „explodat” cu 1,41%. O gospodărie are un consum mediu lunar de 70 mc gaze. Un metru cub costă 1,3 lei, asta înseamnă o factură lunara de 91 de lei. Majorarea de 1,41% insemana 1,2 lei in plus pe luna. Ar fi cazul sa abandonam demagogia si populismul.

Mai nou, pretul la alimentele de baza a crescut ca urmare a „exploziei” pretului la utilitatile energetice: energie, gaze, carburanti. Intr-adevar, de la 1 octombrie, s-a reintrodus supraacciza pe carburanti. Asta inseamna 32 de bani in plus la litru de motorina sau benzina. Carcotasii de serviciu, au facut si din acciza asta o catastrofa nationala, omitand ca in toate tarile din Europa se practica o astfel de acciza. Si in Romania am avut acciza la carburant vreo 15 ani pana la 1 ianuarie 2017. Chiar si reintroducand supraacciza, ponderea taxelor in pretul carburantului la pompa in Romania este 50% in conditiile in care media europeana este de 60%. Astazi, pretul carburantului in Romania este de 1,1 euro/litru fata de o medie europeana de 1,3 euro/litru. O sa mai demontez un mit care circula in industria transportatorilor si anume ca motorina ar fi mai ieftina la unguri sau austrieci. Astazi, 20 noiembrie, 1 litru motorina in Romania este 1,124 euro, in Ungaria 1,175 euro, in Austria 1,132 euro. Dublarea pretului la oua sau cresterea cu 50% a pretului la unt, precum si majorarea semnificativa a pretului la alte alimente, nu este consecinta cresterii pretului la utilitatile energetice. Ponderea energiei si a carburantilor in cost produs este maxim 3-4%. Ca doar nu ne imaginam ca gaina sau vaca mananca energie sau bea petrol. Producatorii, distribuitorii si comerciantii de bunuri profita de orice pretext pentru a-si majora preturile. Asta arata doar lacomie in a-si maximiza profiturile si dispret fata de consumator.

Reporter: Care este opinia dumeavoastră cu privire la decizia autorităţilor să ia dividende mai mari din companiile statului?

Remus Borza: Şi aici avem de-a face cu o maximă ipocrizie a statului. Unii demnitari se plâng că a explodat preţul energiei electrice şi a gazelor, din cauza liberalizării si dereglementarii acestor pieţe. Dar, in fond, cine a câştigat? Statul care ia cu ambele maini dividendele companiilor din subordine, dupa ce au facut profituri istorice ca urmare a liberalizarii pietelor. Bani tocmai buni pentru a acoperi deficitele si gaurile din buget.

Pe de o parte acuzi companiile de stat ca nu au facut investitii, pe de alta parte le iei toti banii, inclusiv cei de investitii. Asta a fost iar un bun pretext de a demite niste echipe manageriale care au performat pentru a aduce la carma acestor societati niste baieti care s-au evidentiat in campul muncii, adica la lipit afise pentru partidele de guvernamant.
Cred că era mai echitabil dacă statul lua doar 50% dividende şi lasa 50% din profit companiilor cu care să-si finanţeze investiţiile în capacităţi noi de producţie, în modernizarea actualelor capacităţi de transport şi distribuţie.
Vedem ce se întâmplă în reţeaua de transport de energie electrică – la câteva luni ne confruntăm cu o avarie majoră.
Nu ar trebui sa ne surprinda avariile din ce in ce mai dese din reteaua de transport si distributie. Sunt efectul unor politici guvernamentale iresponsabile si a prostului management al operatorului national de transport de electricitate si de preocuparea obsesiva de maximizare a profitului de catre distribuitorii de electricitate cu capital strain. Retelele de transport si distributie au o vechime de 30-40 de ani. Pe langa uzura morala, vorbim si de pierderile din retea de peste 2 miliarde euro din ultimii ani. Cauza acestor disfunctionalitati o reprezinta lipsa investitiilor in intretinerea si modernizarea statiilor de transformare sau a instalatiilor de distributie si transport.

E greu sa-ti asumi investitii cata vreme statul iti ia toti banii din conturi. Anul acesta Ministerul Energiei si Ministerul Economiei au obligat toate companiile din subordine sa distribuie dividende de 90% din profit. Mai mult decat atat, in urma cu 2 luni de zile, Transelectrica, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Electrica, Romgaz, Transgaz, Conpet au mai platit statului inca un dividend special reprezentand toate rezervele de lichiditate ale companiilor.

La fel de adevarat este faptul ca Transelectrica, in ultimii ani, a realizat mai putin de 50% din planul de investitii in reteaua electrica de transport. Consecinta – o serie de avarii in retea. Prima avarie majora a fost pe 1 iunie 2016 in judetul Arges cand o linie de inalta tensiune de 220 kV de la Arefu a cazut. Au urmat cateva zeci de linii de 110 kV de la CEZ indisponibilizate. Intamplarea a facut ca eu sa fiu chiar la centrala de la Vidraru. Aniversam 50 de ani de la punerea in functiune a uneia dintre cele mai mari centrale de sistem din Romania. Datorita interventiei instananee a Hidroelectrica care a suplinit deficitul de energie din zona Arges – Valcea prin incarcarea grupurilor de 510 MW de la Lotru Ciunget si a grupurilor de 330 MW de la Raul Mare Retezat s-a evitat la secunda o pana generalizata de curent similara celei din 1977 care ar fi costat Romania cateva miliarde de euro. Pe 8 noiembrie 2016, a mai cedat o statie de inalta tensiune a Transelectrica din Tulcea care a indisponibilizat si centrala nuclearelectrica de la Cernavoda. In Bucuresti, penele de curent au devenit ceva cotidian. Parca suntem in anii 80.

Povestea se repeta si la Hidroelectrica. Am lasat in conturi 2,1 miliarde lei cash. Statul si Fondul Proprietatea au luat, în iunie, 1,5 miliarde lei, după care, în septembrie, au mai luat 600 de milioane de lei. Daca vrei sa faci investitii, indemnul guvernantilor catre companiile statului este sa se duca la banci sa se imprumute. Doar ca nimeni nu-ti da bani pe degeaba.

Reporter: Care este opinia dumneavoastră despre Ordonanţa 64?

Remus Borza: Despre Ordonanta, buna. Despre modificarile ulterioare propuse de Comisia de Industrie si votate de Parlament, proasta.

In ultimii 5 ani, am militat pentru liberalizarea totala a pietei de energie si gaze din Romania. Intr-o economie functionala si competitiva, piata este cea care regleaza pretul pentru toti operatorii, fie ca sunt producatori, transportatori, furnizori sau distribuitori de energie si gaze.
Au fost unii cărora le-a fost frică de o crestere galopanta a preţului gazelor după liberalizare. Dar nu mai putem avea asemenea angoase, după liberalizarea pieţei energiei atat pentru industrie cat si pentru consumatorul casnic. Acum 2 ani, s-a liberalizat si piata gazelor pentru industrie. Am trecut deja prin procese similare si avem expertiza in prezent sa liberalizam total si piata gazelor pentru consumatorul casnic.

Dupa liberalizarea pietei energiei, preţul mediu al energiei a scăzut de la 220 lei/MWh, cât era în 2012, la 155 lei/MWh in perioada 2013-2015, si la 166 lei/MWh in 2017. Deci, pretul dupa liberalizare nu a crescut, ci a scazut.

La gaze, daca facem un calcul in dolari, ca moneda unanim utilizata in industrie, vedem ca in 2008, 1.000 mc de gaz, fara taxe de retea, costau 250 usd. Pretul de azi pentru aceeasi cantitate este de 210 usd. Adica cu 16% mai putin. Important lucru, castigul ramane la producatorii interni, Romgaz si OMV Petrom, care si-au dublat profitul.

Iată că, din liberalizare, toată lumea a avut de câştigat.
În primul rând, de această liberalizare a profitat producătorul de energie si cel de gaze. Nu poţi să subvenţionezi consumatorul casnic sau industrial pe spatele producătorilor de energie, pentru că îi decapitalizezi şi nu vor mai avea resursa financiară din care să-şi finanţeze investiţiile în capacităţi noi de producţie. Din punctul acesta de vedere, evident că am încurajat liberalizarea pieţei gazelor şi, în primul rând, liberalizarea preţurilor la producător.

Sunt multe aberaţii în ceea ce priveşte Ordonanţa 64. Pe o abordare etatista, mai degraba bolsevica, s-a creat o poziţie de monopol pentru OPCOM in tranzactiile cu gaze. Masura are un evident caracter discriminatoriu si anticoncurential, riscand o procedura de infrigement si insasi finantarea de 160 milioane euro a Uniunii Europene pentru gazoductul BRUA. Modificarile la OUG 64/2016 inchid un operator, in speta, Bursa Romana de Marfuri, care a reprezentat singura platforma de tranzactionare gaze din Romania. Anul acesta, pe primele 10 luni, prin BRM s-au tranzactionat 56,5 milioane MWh, aproximativ 60% din consumul national de gaze.

Într-o economie de piaţă este bine să creăm concurenţă, nu poziţii de monopol care sunt incompatibile cu principiile unei economii libere. Nu este doar o norma de recomandare, ci este chiar o obligatie a statului, prevazuta in Constitutie, aceea de a respecta dreptul fundamental la o activitate economica si de a nu restrictiona accesul la aceasta printr-un exces de reglementare.

România este independenta energetic si in ceea ce priveste consumul de gaze. Avem un consum de gaze de 11 miliarde metri cubi anual pe care il satisfacem preponderent din productia interna. In ultimii trei ani de zile, am importat mai putin de 3% din consumul intern. Pe platoul continental al Marii Negre, s-au descoperit doua mari zacaminte de gaze, totalizand peste 120 miliarde mc, echivalentul consumului de gaze al Romaniei pe 11 ani. Dupa darea in exploatare a acestor zacaminte, Romania va fi complet independenta energetic, devenind chiar un exportator de gaze.

Sceneta din ianuarie se repeta si acum. Niste baieti care fac jocurile Engie ori EON sau fie ale Gazprom, lanseaza in spatiul public mesaje care sunt de natura sa genereze o crestere a tarifelor de furnizare si distributie sau a gazului din import. In concret, suntem anuntati ca vine iarna. Si un clasic in viata, ne-a invatat ca iarna nu-i ca vara. Cu alte cuvinte, in prag de iarna, am ramas fara gaze. De abia ce ne obisnuisem fara oua. Directorul Transgaz si directorul Engie, simultan, ca sa vezi coincidenta, anunta poporul ca vine o iarna siberiana si ca nu prea am avea suficiente gaze stocate. Adica ne-ar mai trebui vreun miliard mc de gaze. In realitate avem depozitate 2,2 miliarde mc. Stocul minim obligatoriu pentru iarna este de 1,7 miliarde mc. Anul trecut am avut un stoc de 2,3 miliarde mc dar in primavara am ramas cu 0,5 miliarde mc. Ceea ce a generat pierderi pentru producatori, furnizori si transportator. Pozitia Engie, o inteleg, asta nu inseamna ca o aprob. Engie si EON au peste 98% din piata de furnizare si distributie gaze din Romania. Veritabil monopol. In primavara, cereau ANRE majorarea tarifelor de furnizare si distributie intre 30 si 120%. Cerere evident, respinsa de Havrilet. Acum 3 luni, la dezbaterile din Comisia de Industrie a Camerei Deputatilor, cine se impotriveau cel mai tare liberalizarii pietii gazelor? Evident Engie si EON pentru ca isi pierdeau monopolul si implicitul profiturile exorbitante pe care le inregistreaza an de an. Lipsa stocurilor de gaze pentru iarna, informatie total eronata, este de natura sa genereze panica in randul populatiei si al consumatorilor industriali, dar in primul rand ofera pretextul celor de la Gazprom de a-si majora pretul la gazele exportate in Romania.

Reporter: Cum comentaţi declaraţiile lui Iulian Iancu potrivit cărora OMV Petrom a manipulat piaţa de energie în acest an?

Remus Borza: Într-adevăr, OMV Petrom şi-a redus in ianuarie cu 50% capacitatea de producţie a Centralei de la Brazi. Compania a spus că a avut o avarie şi că un grup de 430 MW a fost indisponibilizat. Mai sunt si anumite cereri de cumparare la preturi de peste 1.000 lei/MWh, care au antrenat o crestere artificiala a pretului. Sunt instituţii, în special ANRE, care pot să verifice dacă OMV Petrom a manipulat sau nu piata.

Daca vorbim de vinovatia Petrom, in egala masura trebuie sa vorbim si de vinovatia unor demnitari ai statului, fie de la Ministerul Energiei, fie de la Comisia de Industrii si Servicii din Camerei Deputatilor, care prin pozitiile publice exprimate si prin promovarea unor acte normative, nu au facut altceva decat sa inflameze si sa panicheze si mai mult piata.

Reporter: Sunteţi mulţumit de activitatea lui Toma Petcu în calitate de ministru al energiei?

Remus Borza: Nu vreau să comentez activitatea ministrului energiei, mai ales că în curând domnia sa va face obiectul unei moţiuni de cenzură.
Eu am discutat cu Toma Petcu încă din ianuarie. Eram colegi de partid. Am vrut sa-l ajut dar a apelat la alti experti in energie. Sigur că nu l-am invidiat, pentru că a preluat un minister cu foarte multe probleme, cu foarte multe bombe cu ceas. Fie ca vorbim de insolventa ELCEN, CEH, falimentul RAAN, arieratele CEO, dosarul Rompetrol, redeventele OMV Petrom, grupurile 3 si 4 de la Cernavoda, listarea Hidroelectrica.

Reporter: Am tot auzit de vreo câţiva ani că vor construi chinezii reactorul 3 şi 4 de la Cernavodă, însă totul a rămas la nivel de declaraţii.

Remus Borza: Chinezii nu sunt proşti, chiar dacă unii sunt tentati sa creada lucrul asta. Ei condiţionează investiţiile. Vor ca statul să le garanteze preţul de cost de 320 de lei/MWh la Nuclearelectrica, plus vor garanţii de la Ministerul de Finanţe pe valoarea investiţiei care se ridica la 7 miliarde euro. Evident că Ministerul Finanţelor nu poate să emită astfel de garanţii, pentru că ar fi considerat ajutor de stat şi ar contraveni legislaţiei europene. Identic este modelul de business promovat de chinezi şi pentru centrala prin pompaj de la Tarniţa Lăpuşteşti. Este o investiţie mai mică, de 1,5 miliarde de euro, dar chinezii vor aceleaşi garanţii.

Reporter: Ce ne puteţi spune despre stadiul listării Hidroelectrica?

Remus Borza: Listarea Hidroelectrica a tot fost amânată, s-au plictisit şi investitorii. Era un moment foarte bun de listare în timpul insolvenţei sau imediat după. Listarea Hidroelectrica se putea face la un multiplu de 20 EBITDA. Avand in vedere ca in ultimii 3 ani, Hidroelectrica a inregistrat o EBITDA de 500 milioane euro, valoarea de piata poate sa fie 10 miliarde euro. Politizand managementul Hidroelectrica, indicatorii companiei se vor deprecia.

Reporter: Cum vă explicaţi că guvernul nu majorează redevenţele aşa cum s-a lăudat?

Remus Borza: Una e dorinta si alta e putirinta. Nu ne doare gura sa spunem ca facem si dregem. Pana ne baga in sedinta un ambasador sau un sef de multinationale. In momentul ala ne trece. Suntem foarte voluntari cand este vorba de a da si foarte timizi cand e vorba de a cere. Desi avem cel mai mic nivel al redeventelor din Europa, pe noua lege a redeventelor pusa in dezbatere publica recent, constatam ca nu se modifica cel putin in cazul productiei onshore de gaze si titei. Pe productia de offshore, se introduce o cota variabila in functie de volumul de gaze si titei extras. In 2014, trebuia sa modificam nivelul redeventelor pentru OMV Petrom. Au trecut aproape 4 ani si niciun guvern nu a avut curaj sa majoreze redeventele. Avem si o investigatie a Curtii de Conturi pe nivelul redeventelor stabilite in sarcina OMV Petrom. Tot degeaba.

Reporter: Cum comentaţi relaţia Ministerului Energiei cu Fondul Proprietatea, atât în ceea ce priveşte Hidroelectrica, cât şi tranzacţia dintre FP şi Electrica privind filialele Electrica?

Remus Borza: Dividendele speciale de la Hidroelectrica şi de la alte companii energetice, precum si acordul de achiziţionare a participaţiilor FP la filialele Electrica au fost de natura sa-l îmbuneze pe marele licurici de la Fondul Proprietatea, care era foarte vocal si critic la adresa Ministerului Energiei. 752 milioane lei inmoie pe toata lumea.

Reporter: Cum vi se pare această tranzacţie?

Remus Borza: Ca să scapi de unul care te incomodează, dai mai mult decât face, doar ca să îl scoţi din casă.

De patru ani de zile, FP are o politică de a lichidiza cât mai mult, dacă nu chiar toate deţinerile de la companiile de stat. FP s-a manifestat dintotdeauna în România ca un investitor financiar şi nu ca unul strategic. El nu a venit pentru poziţii pe termen lung, ci vrea marcare rapidă de profit ca să-si închidă prăvălia şi să plece acasă.

Interviu aparut in ziarul BURSA, marti, 21 noiembrie 2017

Energia între avarii și explozii de prețuri

Ultima ora:

ObservatorAnca Dragu: O nouă etapă restauratoare pentru democraţia americană începe azi. O nouă şansă apărută în lupta împotriva schimbărilor climatice şi pentu promovarea creşterii economice sustenabile şi incluzive

PoliticAnca Dragu: O nouă etapă restauratoare pentru democraţia americană începe azi. O nouă şansă apărută în lupta împotriva schimbărilor climatice şi pentu promovarea creşterii economice sustenabile şi incluzive

EconomieCosmin Ghiță: Nuclearelectrica primește finanțare americană nerambursabilă pentru a găsi locuri potrivite construirii de mini-reactoare

ExternCristian Bușoi: Discuții cu ministrul sloven al educației despre dosarele legislative din timpul președinței Sloveniei la Consiliul UE, care va începe la 1 iulie 2021

SocialDaniela Vișoianu: În educație e nevoie de o vacanță. Adevărată.

EvenimenteAlexandru Lazescu: Curs gratuit de jurnalism online

CulturaFlaviu George Predescu: De Ce Citim – Despre poezia lui Marin Sorescu

EditorialGeorge Butunoiu: Clasificarea şi ierarhizarea managerilor



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe