Rezultate la zi dintr-o cercetare nationala, fata catre fata, eșantion 1500 respondenți (eroare +/- 2.5%), sondaj executat prin INSCOP, parte a unei cercetari mai vaste privind rezilienta nationala si securitatea guvernantei nationale, cercetare al carei director coordonator sunt la Universitatea Bucuresti. Un scurt si foarte de suprafata preview:

O tara in care o majoritate decisiva vede in termeni negativi evolutia realitatilor inconjuratoare: Doar 18 % dintre români cred că lucrurile în România se îndreaptă într-o direcție bună, in timp ce 72% sunt de părere că lucrurile merg într-o direcție greșită. 10 % nu știu sau nu răspund la această întrebare.

O tara in care o majoritate decisiva are sentimentul unei amenintari prezente: Trei pătrimi (75%) dintre românii intervievati de operatorii nostri in teren au avut sentimentul acut sau parțial că România este în pericol, ceva mai intens din afara țării, însă fără ca sursele interne de pericol să fie ignorate (factorul insecuritatii economice puncteaza masiv).

O tara in care increderea ca partidele politice au capacitatea sa gestioneze situatiile de criza este extrem de redusa: ”În caz de criză națională, cred că partidele politice își vor face datoria cum trebuie” întrunește acordul total sau parțial a 21,8% dintre respondenți. 24,5% nu sunt nici de acord, nici în dezacord, iar 52,6% își exprimă dezacordul parțial sau total cu afirmația dată. Ponderea non-răspunsurilor este de 1,1% din total eșantion.

O tara in care increderea in mass media ca instrument de gestionare nationala in situatiile de criza este si ea foarte fragila:

Afirmația ”În caz de stare de urgență sau criză națională, cred că mass- media (televiziuni, radio, ziare, internet) își vor face datoria cum trebuie” întrunește acordul total sau parțial al 34,8% dintre participanții la sondaj. 28,5% nu sunt nici de acord, nici în dezacord, iar 33,7% își exprimă dezacordul parțial sau total. Ponderea non-răspunsurilor este de 3,1% din total eșantion.

Implicatiile celor de mai sus sunt extrem de importante si e bine sa nu le privim cu superficialitate. In situatie de criza nationala majora -si stim ca o astfel de criza nu e doar un scenariu improbabil in ziua de azi-, pare foarte probabil ca mass media si partidele politice vor intra cu un bagaj atat de negativ in ecuatia raspunsului national in fata provocarilor comunicationale, de coordonare si de legitimitate pe care va trebui sa le infruntam pentru a gestiona criza, ca in acest moment se poate spune ca ele reprezinta mai mult un pericol national decat o resursa nationala.

Acestea sunt DOAR O MICA PARTE din rezultatele preliminare la o cercetare cu rezultate foarte interesante si importante practic pe care le vom prezenta public luna acesta. Este un instrument nou, la care lucram de o buna vreme -este la prima aplicare (octombrie 2022) si deci e exploratoriu. E un instrument prin care vrem sa trecem de la discutii generale si abstract-speculative cu privire la „rezilienta nationala”, la o discutie ancorata in dinamica opiniilor cetatenilor romani si in general in realitatile sociale, economice si institutionale nationale.