Matei Bogdan
Publicat în 23 noiembrie 2022, 12:15 / 46 elite & idei

Robert Lupițu: 20 de ani de la discursul lui George W. Bush la București – “Salutăm România în NATO. Vă invităm să vă alăturați marii alianțe a libertății”

Robert Lupițu: 20 de ani de la discursul lui George W. Bush la București – “Salutăm România în NATO. Vă invităm să vă alăturați marii alianțe a libertății”

de Robert Lupițu 

Dacă vizita și discursul președintelui american Bill Clinton la București din 11 iulie 1997 rămân momentele de referință ale debutului Parteneriatului Strategic dintre România și SUA, vizita și discursul succesorului său, George W. Bush, în capitala României din 23 noiembrie 2002 reprezintă pecetluirea deciziei Alianței Nord-Atlantice de a primi România în rândurile sale. În timp ce Clinton venea în România acum 25 de ani la două zile după summitul NATO de la Madrid, în cadrul căruia țara noastră nu a primit invitația de a adera la Alianță, Bush a aterizat la București cu exact 20 de ani în urmă pentru a marca decizia summitului NATO de la Praga, unde România a primit invitația de aderare la Alianța Nord-Atlantică.

Primit la București de președintele de atunci, Ion Iliescu, președintele american și-a început discursul pe scena amplasată în fața Palatului Regal sub culorile unui curcubeu.

Sunt onorat să transmit un mesaj poporului român: vă invităm cu mândrie să vă alăturați NATO, marea alianță a libertății“, a spus Bush, în aplauzele a aproximativ 500.000 de români, la două zile după ce NATO invitase România și alte șase republici ex-comuniste să se alăture comunității euro-atlantice.

Evocând căderea regimului Ceaușescu și curajul revoluției române, liderul de atunci de la Casa Albă a subliniat că efortul României de a construi o democrație și de a alege calea libertății “a fost recunoscut printr-o ofertă de aderare la NATO”.

“Salutăm România în NATO. Invitația NATO de a adera a fost, de asemenea, un vot de încredere că veți continua munca grea de reformă politică, economică și militară. Și, pe măsură ce o veți face, veți avea parteneri în toate națiunile din NATO. Promisiunile Alianței noastre sunt sacre, iar noi ne vom respecta angajamentele față de toate națiunile care ni se alătură. Dacă vreun pericol va amenința România – dacă vreo națiune va amenința România, Statele Unite ale Americii și NATO vor fi alături de voi. În calitate de aliat NATO, puteți avea această încredere: Nimeni nu va putea să vă ia libertatea țării dumneavoastră. Aderarea la NATO va face ca România să fie mai sigură, iar România va contribui la forța Alianței NATO în timp ce ne confruntăm cu noi pericole fără precedent”.

Aflat la București la un an de la atentatele de la 11 septembrie 2001 care au zguduit SUA și lumea euro-atlantică, Bush amintea că “deja, trupele noastre servesc cot la cot în Afganistan” și că “deja, România s-a alăturat coaliției globale împotriva terorismului”.

“Și vă mulțumim foarte mult”, spunea președintele SUA de la acea vreme, , care avea să mai viziteze România încă o dată, în aprilie 2008, unde a participat la summitul NATO de la București.

De altfel, cei 18 ani de apartenență formală (2004-2022) ai României la NATO au fost precedați de trei ani de implicare de facto în acțiunile Alianței (2001-2003), momente decisive și care s-au constituit într-o pondere semnificativă în influențarea deciziei politice de a primi România în Alianța Nord-Atlantică.

Atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001 din Statele Unite și activarea, în premieră, a articolului 5 din Tratatul NATO privind apărarea colectivă au modificat substanțial procesul de adaptare și justificare a rolului Alianței Nord-Atlantice pentru securitatea euro-atlantică și în noua dinamică negativă a arhitecturii internaționale de securitate. Același moment tragic pentru comunitatea transatlantică și pentru cel mai important actor al relațiilor internaționale a devenit și momentul în care România a demonstrat angajamentul său de a deveni un aliat NATO. Într-o nouă decizie legislativă, Parlamentul de la București a hotărât, în septembrie 2001, participarea României, ca aliat de facto al NATO, la lupta împotriva terorismului internaţional cu toate mijloacele, inclusiv cele militare.

Practic, înainte de a deveni membru de jure al NATORomânia a început să se comporte ca un aliat de facto, devenind parte a Forței Internaționale de Asistență pentru Securitate (ISAF) conduse de SUA care s-a implicat în Războiul din Afganistan, prezență militară care continuă și în prezent. Tot înainte de momentul formal al aderării, în 2003, România și-a început prezența militară în Irak, unde a făcut parte din Forța Multinațională condusă tot de Statele Unite în baza unei ”coaliții de voință” în contextul în care aliați precum Germania și Franța s-au opus acestei intervenții.

Astfel, încă din 2001, forțele militare românești au participat la misiunile NATO în Afganistan, atingând în 2010 cel mai ridicat nivel de prezență al unui contingent militar românesc în operațiunile aliate din această țară – aproximativ 1.800 de militari. Până la retragerea militară SUA și NATO din Afganistan, România a fost al 5-lea aliat NATO ca mărime a contribuției sale cu forțe militare la operațiunea Resolute Support din Afganistan. În cei 20 de ani de prezență în Afganistan, 29 de soldați români și-au pierdut viața ca parte a angajamentului asumat pentru ca România și cetățenii săi să fie parte integrantă a sistemului de apărare colectivă și securitate euro-atlantică.

Implicarea militară română în Irak, care de asemenea precede momentul aderării formale, a debutat în 2003 cu o prezență militară de 730 de soldați, efective sporite cu încă 130 de soldați în anul 2005. În 2008 și 2009, contingentul militar al României în Irak s-a diminuat la 501, respectiv 350 de soldați ca parte a îndeplinirii misiunii aliate. În contextul etapelor succesive de retragere a forțelor multinaționale din Irak, România și-a asumat păstrarea efectivelor militare în teritoriu până în 2011, alături de forțele britanice și americane. Cu toate acestea, ca parte a termenilor acordului de retragere dintre SUA și Irak, România a trebuit să decidă și să pună în practică retragerea trupelor în 2009, făcând parte din penultimul val de retrageri militare înainte de retragerile Marii Britanii și Statelor Unite din 2011. În total, în cei șase ani de prezență militară în Irak, trei militari români și-au pierdut viața.

Două decenii mai târziu de la discursul lui George W. Bush la București, țările NATO vor marca deciziile summitului de la Praga printr-o reuniune a miniștrilor de externe din NATO, care se va desfășura la București în perioada 29-30 noiembrie.

www.caleaeuropeana.ro

Ultima ora:

ObservatorOvidiu Nahoi: Falsul patriot – un portret de Ziua Națională

PoliticCristian Bușoi: Felicitări Ambasadei României în Belgia

EconomieDan Mircea Cipariu: Povestea PNRR trebuie privită din perspectiva următoarelor provocări

ExternCristian Unteanu: Ajutorul pentru Ucraina pe timp de război – ce țări ajută? Cum? La ce nivel? Cu ce?

SocialOvidiu Nahoi: Falsul patriot – un portret de Ziua Națională

EvenimenteMihai Manole: Suntem onorați să primim premiul pentru „Public Transportation Partner 2021 – 2022 in Romania”, în cadrul Vertiv Roadshow 2022 – Bucharest

CulturaFlaviu Predescu: Condeie române în Italia. Invitată scriitoarea Camelia Morda Baciu

EditorialAlexandru Grumaz: O pace imposibilă!



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe