de Robert Lupițu

Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a indicat luni că este deschisă ideii de finanţare a relansării economice a Uniunii Europene, după criza coronavirusului, printr-un buget mai mare şi emiterea de bonduri comune, în ceea ce reprezintă o schimbare de optică importantă din partea Berlinului în negocierile dificile dintre țările UE privind redresarea economică.

Întrebată, în cadrul unei conferinţe de presă, dacă susţine propunerile de sprijinire prin bugetul UE a ţărilor europene mai afectate de pandemia de COVID-19, cum ar fi Spania şi Italia, şefa guvernului de la Berlin a răspuns că există un articol în tratatul UE care permite astfel de acţiuni şi care a fost deja utilizat pentru finanţarea unui program european pentru angajări pe termen scurt, informează Agerpres.

“Am găsit deja un instrument la articolul 122, paragraful 2, în care obligațiunile pentru țări pot fi transmise prin garanții din partea statelor membre și apoi folosite, de exemplu, pentru a finanța indemnizațiile de muncă de scurtă durată. De asemenea, pot avea în vedere astfel de instrumente în viitor”, a spus ea, potrivit Politico Europe.

Ea sugerat că Germania ar putea accepta amendamente la aceste tratate, dacă astfel s-ar putea accelera măsurile de relansare economică, însă a avertizat că negocierile în acest caz ar dura doi sau trei ani, iar criza actuală necesită reacţii rapide.

“Îmi pot imagina asemenea instrumente. Germania nu doar că vrea să acționeze în solidaritate, ci va acționa în solidaritate”, a spus ea, citată de EU Observer.

“Germania va participa la reacţia de solidaritate dincolo de cele 500 de miliarde de euro deja existente”, a promis ea, în condițiile în care Berlinul va asigura de la 1 iulie 2020 președinția rotativă a Consiliului UE, dar și în contextul în care premierul italian Giuseppe Conte a avertizat că Roma nu va accepta decizii europene care nu sunt suficient de ambițioase, iar președintele francez Emmanuel Macron a avertizat cu privire la prăbușirea Uniunii Europene ca “proiect politic”, cu excepția cazului în care UE va susține economii afectate precum Italia și le va ajuta să se redreseze după pandemia cu noul coronavirus.

Liderii UE urmează să discute joi, într-o videoconferinţă, subiectul îndatorării comune, precum și planul unei relansări economice care să fie cuprins în cadrul viitorului buget multianual 2021-2027, însă șefii de stat sau de guvern nu sunt așteptați să ajungă la o decizie finală.

Surse diplomatice citate de Reuters susţin că reprezentanţii unor state precum Austria, Germania, Olanda şi Suedia, renumite pentru că adoptă o politică fiscală conservatoare şi care până acum au refuzat ideea unei mutualizări a datoriilor în UE, au subliniat la o reuniune, luni, că un astfel de fond de revenire trebuie să fie unul temporar.

În context, comisarul european pentru economie, Paolo Gentiloni, a afirmat că Uniunea Europeană trebuie să fie pregătită să lanseze încă un ajutor suplimentar, în valoare de 1.000 de miliarde de euro pentru a repara pagubele economice provocate de pandemia de coronavirus.

Șefii de stat sau de guvern din Uniunea Europeană se vor reuni pe 23 aprilie, într-o nouă videconferință consacrată relansării economice a Uniunii Europene ca urmare a acordului semnificativ de peste 500 de miliarde de euro pe care miniștrii de finanțe din zona euro l-au încheiat pe 9 aprilie.

Acordul cuprinde trei plase de siguranță: aproximativ 240 de miliarde de euro disponibili prin intermediul Mecanismului european de stabilitate pentru o linie de credit echivalentă cu 2% din PIB-ul fiecărui stat, 200 de miliarde de euro garanții pentru companii de la Banca Europeană de Investiții și 100 de miliarde de euro, instrumentul Comisiei Europene pentru schemele naționale de șomaj și sprijin pentru întreprinderi. De asemenea, Eurogrupul a căzut de acord asupra unei înțelegeri care nu implică emiterea de obligațiuni guvernamentale de tip “coronabonds”, dorite inițial de Italia, Spania și Franta, dar respinse de Germania și Olanda. Totodată, miniștrii europeni au decis să lucreze asupra unui “plan de redresare” și au subliniat că viitorul Cadru Financiar Multianual 2021-2027 va juca un rol central în această “redresare economică”.

Joi, în plenul Parlamentul European, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a pledat din nou pentru un Plan Marshall de redresare a Europei bazat pe bugetul multianual european care va acționa precum “nava-mamă a aceste relansări” și în cadrul căreia “piața unică și politica de coeziune sunt două fețe ale aceleiași monede

www.caleaeuropeana.ro