Un federalism pragmatic, construit pe coaliții ale celor dispuși să acționeze: „Cât de gravă trebuie să devină o criză pentru ca liderii noștri să se unească și să găsească voința politică de a acționa?”

Propunerea de mai jos devine o întrebare care nu va ocoli nici România și capacitatea sa de răspuns sau raliere la demers. În aparență este un redivivus al unei „Europe cu mai multe viteze”. În esență ar putea fi o nouă cale înainte. Singura viabilă, ni se spune.

La mai bine de un an de la prezentarea raportului său privind competitivitatea europeană, ex-șeful BCE și ex-premierul Italiei Mario Draghi propune o „doctrină a federalismului pragmatic” pentru a salva proiectul european, cu „coaliții ale celor dispuși să acționeze”.

Pentru că modelul european de prosperitate se confruntă cu presiuni majore, Draghi se întreabă „cât de gravă trebuie să devină o criză pentru ca liderii noștri să se unească și să găsească voința politică de a acționa?”.

În acest context, Draghi propune o direcție nouă: un „federalism pragmatic”, care să nu aștepte o reformă completă a tratatelor, ci să funcționeze prin cooperarea statelor dispuse să acționeze împreună în domenii strategice. „Viitorul Europei trebuie să fie un drum spre federalism, dar provocările sunt prea urgente pentru a aștepta condițiile politice perfecte”, avertizează el.

„Un nou federalism pragmatic este singura cale viabilă înainte. Este un federalism bazat pe probleme concrete, flexibil și capabil să acționeze în afara celor mai lente mecanisme ale procesului decizional al UE”, continuă acesta.

Draghi imaginează o Europă a „coalițiilor celor dispuși să acționeze”, capabilă să-și valorifice diversitatea și să avanseze în ritmuri diferite, în funcție de interesele comune:

„Țări cu sectoare tehnologice puternice ar putea conveni asupra unui regim comun care le permite firmelor să se extindă rapid. Națiuni cu industrii de apărare avansate ar putea uni eforturile în cercetare și achiziții comune. Lideri industriali ar putea co-investi în semiconductori sau în infrastructuri energetice care reduc costurile”, indică fostul premier italian.

Prin acest model, „cei cu ambiții mai mari ar putea acționa cu viteza, amploarea și intensitatea altor mari puteri globale”, afirmă Draghi, adăugând că, în același timp, „federalismul pragmatic ar putea revigora elanul democratic al Europei”.

Spre deosebire de integrarea impusă de sus în jos, noua construcție ar fi una „de jos în sus, pentru că participarea ar necesita ca guvernele naționale să obțină sprijin democratic pentru obiective comune”.