de Robert Lupițu

Țările UE-27, reunite la nivelul ambasadorilor statelor membre, au decis luni să accepte solicitarea din partea Marii Britanii pentru extinderea termenului privind Brexit până la cel târziu 31 ianuarie 2020, aceasta reprezentând a treia amânare a procesului de retragere a Regatului Unit din UE.

”UE-27 a convenit că va accepta solicitarea Marii Britanii pentru o extindere flexibilă a Brexit-ul până la 31 ianuarie 2020. Se preconizează că această decizie va fi formalizată printr-o procedură scrisă”, a anunțat, pe Twitter, președintele Consiliului European, Donald Tusk.

În mesajul său, Tusk a utilizat termenul de ”flextension”, sugerându-se astfel că amânarea Brexitului cu trei luni, până la 31 ianuarie 2020, are posibilitatea ca Regatul Unit să iasă din UE de la 30 noiembrie sau 31 decembrie în caz de ratificare a acordului înainte de aceste termene. O extindere a Brexit-ului prin procedură scrisă presupune că nu este necesară convocarea unui summit extraordinar.

Surse europene au afirmat pentru The Guardian că Donald Tusk ”va lansa procedura scrisă în următoarele 24 de ore” și că o decizie formală privind prelungirea Brexit-ului va fi anunțată marți sau, cel târziu, miercuri.

Potrivit Bloomberg, cele cinci puncte cheie din jurul ”extinderii flexibilă” presupun că: 1) Brexit va avea loc în prima zi a lunii ce urmează ratificării Acordului de Retragere sau la ”1 februarie 2020”; 2) Acordul de Retragere nu poate fi renegociat; 3) Marea Britanie va trebui să nominalizeze un candidat pentru funcția de comisar european după ce prelungirea este acordată; 4) UE amintește Regatului Unit că are dreptul de a revoca Brexit-ul; 5) Guvernele țărilor UE avertizează Regatul Unit să nu acționeze de o manieră să saboteze blocul european în timpul perioadei convenite pentru prelungire.

Totodată, jurnaliștii britanici notează că Uniunea Europeană speră că ”Regatul Unit va utiliza înțelept timpul suplimentar alocat”, considerând că aceasta este versiunea mai îndulcită a mesajului ”nu irosiți timpul primit”, o recomandare pe care președintele Consiliului European a făcut-o Marii Britanii și în urma deciziei de prelungire a Brexit-ului până la 31 octombrie 2019.

Donald Tusk a recomandat săptămâna trecută liderilor statelor membre să accepte, prin procedură scrisă, o nouă amânare a datei retragerii Marii Britanii din UE, după ce Parlamentul britanic a respins calendarul accelerat al lui Boris Johnson de a aproba legislația pentru punerea în aplicare a acordului Brexit și l-a determinat pe premierul britanic să suspende acest proces. 

Între timp, la Londra, premierul britanic Boris Johnson a solicitat alegeri anticipate pentru data de 12 decembrie, precizând că va propune un vot în acest sens în Parlament, luni, 28 octombrie. Potrivit procedurii, șeful executivului de la Londra are nevoie de o majoritate de două treimi (minim 434 de voturi).

Șeful executivului de la Londra nu a fost de acord cu prelungirea termenului de retragere din UE, declarând anterior că ”mai bine aș muri într-un șant” decât să amân Brexit-ul. Obligat de lege să trimită scrisoarea prin care solicită formal prelungirea termenului de ieșire, Johnson nu a semnat documentul și l-a trimis la pachet cu o altă scrisoare, de această dată semnată, în care le-a explicat liderilor europene că poate livra Brexit-ul până la 31 octombrie.

În schimb, Parlamentul britanic a respins toate încercările premierului britanic, fie de a aproba acordul privind Brexit, fie de a aproba într-un calendar accelerat de trei zile legislația de aplicare a acordului.

În context, și președinta aleasă a Comisiei Europene a transmis că va solicita Londrei să nominalizeze un comisar europeană dacă Marea Britanie va mai fi membru al UE după data de 1 noiembrie.

Marea Britanie trebuia iniţial să părăsească UE pe 29 martie, o dată-limită amânată în trei rânduri, mai întâi pe 12 aprilie, apoi pe 31 octombrie și, în cele din urmă, până la cel târziu 31 ianuarie 2020.