Polonia a devenit luni cel de-al 14-lea stat membru al Uniunii Europene care și-a depus la Bruxelles Planul Național de Redresare și Reziliență, prin care Varșovia urmărește să primească 36 de miliarde de euro pentru redresarea economiei sale, din care aproape 24 de miliarde euro sub formă de granturi.

O țară exemplu în absorbția fondurilor europene de la aderarea sa la UE în 2004, Polonia propune prin planul său reformele și proiectele de investiții publice pe care intenționează să le pună în aplicare cu sprijinul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR).

MRR este instrumentul-cheie care se află în centrul NextGenerationEU, planul UE pentru o ieșire mai puternică din pandemia COVID-19. Acesta va pune la dispoziție până la 672,5 miliarde EUR pentru a sprijini investițiile și reformele (în prețurile din 2018). Această sumă se împarte în granturi în valoare totală de 312,5 miliarde EUR și împrumuturi în valoare de 360 de miliarde EUR. MRR va juca un rol crucial în sprijinirea Europei pentru a ieși mai puternică din criză și pentru a asigura tranziția ecologică și digitală.

Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, planul Poloniei este structurat în jurul a cinci piloni ai rezilienței economiei, inclusiv mediul de afaceri, inovarea și politica pieței muncii; energie verde; transformare digitală; transport durabil și sistemul de sănătate.

Planul include măsuri pentru îmbunătățirea calității aerului, eficiența energetică în clădiri, dezvoltarea surselor regenerabile de energie, transportul cu emisii zero și accesul la internet în bandă largă.

Portugalia a fost primul stat membru care și-a transmis PNRR la 22 aprilie, urmat de Germania și Grecia la 28 aprilie, Franța și Slovacia la 29 aprilie și Danemarca, Letonia, Luxemburg și Spania, la 30 aprilie, respectiv Austria, Belgia, Italia și Slovenia pe 1 mai. 

Prezentarea acestor planuri vine în urma unui dialog intens între Comisie și autoritățile naționale ale acestor state membre în ultimele luni.

În ce privește România, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, a anunţat la 26 aprilie că România va depune Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) pe 31 mai, afirmațiile sale venind după o ședință cu președintele Klaus Iohannis, prim-ministrul Florin Cîțu și liderii coaliției, Ludovic Orban, Dan Barna și Kelemen Hunor.

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) a fost lansat în dezbatere publică în luna martie și are la bază cei 6 piloni principali conveniți de Parlamentul European și de Consiliul UE pe care sunt alocate bugetele sectoriale. PNRR cuprinde 30 de componente subsumate celor 6 piloni: Tranziția spre o economie verde; Transformarea digitală; Creșterea economică inteligentă, sustenabilă și incluzivă; Coeziunea socială și teritorială; Sănătate și reziliență instituțională; Copii, tineri, educație și competențe.

Aceste reforme și proiecte de investiții publice cuprinse în PNRR trebuie puse în aplicare până în 2026 pentru a putea accesa cele 30,44 miliarde de euro de care România va putea beneficia din Mecanismul de redresare și reziliență de 672,5 miliarde de euro.

www.caleaeuropeana.ro