NATO este cea mai de succes alianță din istorie, cuprinzând aproape un miliard de oameni și jumătate din PIB-ul global într-un spațiu care se întinde de la coasta Pacificului din America de Nord până la Marea Neagră, arată un raport întocmit de grup de zece experți coordonat de doi foști membri ai administrațiilor de la Washington și Berlin, Wess Mitchell și Thomas de Maiziere, și prezentat marți miniștrilor afacerilor externe din cele 30 de state membre ale Alianței Nord-Atlantice.

Raportul face parte din procesul de reflecție privind viitorul NATO 2030, lansat anul trecut de liderii euro-atlantici la summitul aniversar de la Londra când l-au mandatat pe secretarul general Jens Stoltenberg să conducă acest proces. Pe baza acestui document, Stoltenberg va formula propriile sale recomandări pe care le va supune deciziei liderilor statelor aliate la summitul din 2021 de la Bruxelles.

“Raportul arată că NATO este agilă și recunoaște că în ultimii ani ne-am putut adapta, atât din punct de vedere militar, cât și politic. Raportul demonstrează, de asemenea, că consultarea politică și procesul decizional funcționează la NATO. Așadar, construim pe baze solide”, a spus secretarul general al Alianței, într-o conferință de presă susținută marți seară, la capătul primei zile a reuniunii ministeriale.

Cu o zi în urmă, în prefațarea acestei reuniuni, Stoltenberg a spus că la summitul NATO de la Bruxelles din 2021 va prezenta propunerile sale privind viitorul Alianței și a subliniat “a venit timpul să reînnoim Conceptul Strategic” al Alianței, care datează din 2010 și care reprezintă documentul programatic pe baza căruia NATO își ghidează implicarea pe scena securității euro-atlantice și globale. Obiectivul lui Stoltenberg este consolidarea unei alianțe care trebuie “să rămână puternică din punct de vedere militar, să fie mai unită din perspectivă politică și să își asume o abordare mai cuprinzătoare la nivel global” în fața provocărilor și amenințărilor reprezentate de Rusia, de terorism, de dezinformare și de propagandă și de ascensiunea Chinei.

Raportul cuprinde 138 de recomandări, majoritatea vizând rolul politic al Alianței, unitatea și coeziunea politice, procesul decizional, dar și consultările dintre aliați, cu Uniunea Europeană și cu partenerii democratici din lume, precum zona Asia-Pacific.

De asemenea, raportul definește ca amenințări și provocări pentru securitatea euro-atlantică actori statali precum Rusia și China și zone precum Sudul global. Tot ca amenințări și provocări sunt încadrate terorismul, securitatea energetică, securitatea cibernetică, războiul hibrid, clima, tehnologiile emergente, controlul armamentului și descurajarea nucleară, dar și pandemiile și dezastrele naturale.

Raportul, publicat la un an distanță de la criticile virulente și fără precedent ale președintelui Franței, care a afirmat că Alianța este în “moarte cerebrală“, subliniază că NATO “rămâne o ancoră strategică în vremuri incerte” care reclamă nevoia ca Alianța să continuă să se adapteze.

Cele trei recomandări cheie: Un nou Concept Strategic, continuarea politicii de descurajare față de Rusia, dezvoltarea unei strategii privind China și provocările de securitate generate de aceasta

Din cele 138 de recomandări, cei zece experți subliniază că momentul de debut al pregătirii pentru NATO 2030 trebuie reprezentat de “actualizarea Conceptului Strategic din 2010” și definesc, în această ordine, Rusia și China drept principali actori în raport cu care Alianța trebuie să se poziționeze.

1. Punctul de plecare trebuie să fie actualizarea Conceptului Strategic 2010. Aceasta ar trebui privită ca o oportunitate de a consolida coeziunea prin confruntarea cu noi realități strategice și prin reunirea diferitelor aspecte ale adaptărilor recente într-un singur tablou strategic coerent. La actualizarea conceptului, aliații ar trebui să caute să păstreze cele trei sarcini principale ale NATO și să-și consolideze rolul de forum transatlantic unic și esențial pentru consultări; ar trebui să actualizeze conținutul legat de principiile care stau la baza Alianței NATO, modificările aduse mediului geostrategic, inclusiv Rusia și China, și necesitatea de a încorpora și mai mult terorismul în sarcinile de bază ale NATO.

2. NATO ar trebui să continue abordarea duală de descurajare și dialog cu Rusia. Alianța trebuie să răspundă amenințărilor și acțiunilor ostile ruse într-un mod politic, determinat și coerent, fără a reveni la „business as usual”, cu excepția modificărilor comportamentului agresiv al Rusiei și a revenirii sale la respectarea deplină a dreptului internațional. În același timp, NATO ar trebui să rămână deschis să discute despre coexistența pașnică și să reacționeze pozitiv la schimbările constructive ale posturii și atitudinii Rusiei. NATO ar trebui să evolueze conținutul strategiei sale duale pentru a-și asigura eficacitatea continuă prin creșterea costurilor pentru agresiunea rusă și pentru a dezvolta un răspuns mai cuprinzător la formele hibride de agresiune rusă, sprijinind în același timp o mai mare acțiune politică pentru negocierea controlului armelor și măsuri de reducere a riscurilor.

3. NATO trebuie să aloce mult mai mult timp, resurse politice și acțiuni provocărilor de securitate prezentate de China – pe baza unei evaluări a capacităților sale naționale, a greutății economice și a obiectivelor ideologice declarate ale liderilor săi. Trebuie să dezvolte o strategie politică pentru abordarea unei lumi în care China va avea o importanță crescândă până în 2030. Alianța ar trebui să includă provocarea Chinei în cadrul structurilor existente și să ia în considerare înființarea unui organism consultativ pentru a discuta toate aspectele intereselor de securitate ale aliaților vizând față de China. Trebuie să extindă eforturile pentru a evalua implicațiile dezvoltării tehnologice a Chinei și să monitorizeze și să se apere împotriva oricăror activități chineze care ar putea avea impact asupra apărării colective, rezilienței și pregătirii militare, aflate în zona de responsabilitate a comandantului suprem aliat pentru Europa (SACEUR).

Marea Neagră și flancul estic, în raportul experților. Care sunt recomandările

Referirile experților la Marea Neagră și la flancul estic al Alianței, unde este localizată și România, pornesc de la argumentul că “principala caracteristică a mediului actual de securitate este reapariția competiției geopolitice”.

“Guvernul rus caută hegemonie asupra fostelor sale posesiuni sovietice și le subminează suveranitatea și integritatea teritorială, căutând să blocheze calea națiunilor care doresc să se îndrepte spre NATO. În timp ce agresiunea rusă în Ucraina și Georgia continuă, comportamentul asertiv rus s-a intensificat în Atlanticul de Nord și Nordul îndepărtat, cu o creștere a prezenței aeriene și navale în și în jurul punctelor maritime cheie în Marea Barents, Marea Baltică, Marea Neagră și Marea Mediterană”, arată cei zece experți.

În ultimele trei dintre acestea, Rusia a plasat capabilități militare și a creat mediului anti-acces și de interdicție zonală (A2/AD), a extins războiul hibrid și a amenințat securitatea energetică și infrastructura critică, subliniază experții.

Astfel, principala recomandare a experților vizând regiunea Mării Negre și a flancului estic este că “NATO trebuie să mențină capacități militare convenționale și nucleare adecvate și să posede agilitatea și flexibilitatea pentru a face față agresiunii pe teritoriul Alianței, inclusiv acolo unde forțele ruse sunt active direct sau indirect, în special pe flancul estic al NATO”.

De altfel, răspunzând luni unei întrebări din partea CaleaEuropeană.ro, secretarul general Jens Stoltenberg a subliniat că NATO “trebuie să își consolideze prezența în regiunea Mării Negre, care este de importanță strategică pentru Alianță și pentru toți aliații”.

În urma discutării raportului, România, prin vocea ministrului afacerilor externe, a propus aliaților iniţierea procesului de redactare a unui nou Concept Strategic al Alianţei.

Actualul Concept Strategic al NATO datează din anul 2010 și statuează trei piloni principali: apărare colectivă, gestionarea crizelor și principiul securității prin cooperare.

În baza acestui raport, secretarul general al NATO trebuie să propună un plan de acţiune, împreună cu statele membre, întregul proces urmând să fie finalizat la următorul summit al Alianței de anul viitor.

www.caleaeuropeana.ro