de Robert Lupiţu

Decizia preşedintelui american Donald Trump de a retrage o parte dintre trupele americane staţionate în Germania şi atacurile lui împotriva Berlinului au accentuat tensiunile dintre Washington şi aliaţii săi europeni din cadrul NATO, informează AFP şi Reuters, potrivit Agerpres.

Marţi, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a recunoscut că acest anunţ de retragere deja oficial este “o problemă importantă” pentru Alianţă. “Este vorba de un acord bilateral între Germania şi SUA, însă problema este importantă pentru Alianţă“, a declarat Stoltenberg la într-o conferință de presă ce a precedat reuniunea prin videoconferință a miniștrilor apărării din statele NATO.

De altfel, subiectul urmează să fie evocat miercuri în timpul unei conferinţe video a miniştrilor apărării ai statelor NATO.

Stoltenberg a declarat că “nu s-a decis deocamdată când va fi implementată această decizie”. El a declarat că a discutat cu Trump, precum şi cu ministrul apărării german Annegret Kramp-Karrenbauer, care a afirmat săptămâna trecută că nu a fost informată despre această decizie.

Secretarul general al NATO a insistat asupra diferenţei dintre prezenţa permanentă a forţelor militare americane în cadrul unor acorduri bilaterale şi angajamentul militar american în cadrul NATO.

“Prezenţa trupelor americane în Europa s-a întărit în timpul ultimilor ani”, a spus el. Stoltenberg a invocat “o mai mare rotaţie a prezenţei militare americane în ţările baltice şi o prezenţă navală la baza spaniolă din Rota”.

Jens Stoltenberg a subliniat de asemenea investiţia militară americană în manevrele din Europa. Astfel, în opinia sa, dezangajamentul bilateral va fi compensat cu o creştere a angajamentului în cadrul NATO.

“Prezenţa militară americană şi canadiană în Europa poate lua diferite forme. Ea nu se limitează doar la Germania. SUA şi canadienii sunt desfăşuraţi în mai multe ţări din Europa”, a spus Stoltenberg.

Fără a comenta acuzaţiile lui Trump, Stoltenberg a susţinut în schimb cererea liderului american pentru o mai bună împărţire a poverii cheltuielilor pentru apărare. “Mai există drum de făcut până să se ajungă la 2% din PIB” pe care fiecare ţară membră NATO s-a angajat să le aloce pentru cheltuielile sale militare în 2024, a spus el. 

Preşedintele american, Donald Trump, a anunţat luni, la Casa Albă, că reduce la 25.000 numărul soldaţilor americani staţionaţi în Germania, acuzând Berlinul că este “restanţier” la plăţile către NATO și oficializând astfel o decizie speculată în mass-media americană în ultima săptămână.

Liderul american a învinovățit Germania că nu a plătit suficient pentru propria apărare, numind acest aliat NATO drept un “delincvent”.

Această retragere va reprezenta cea mai mare reducere a prezenței militare a SUA din 2012 încoace, când între 10.000 și 15.000 de militari au fost retrași din Europa.

Armata americană și-a menținut o prezență militară substanțială în Germania după sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. La sfârșitul Războiului Rece, din cei peste 200.000 de soldați americani staționați în Europa, 41.000 erau în Germania.

O potențială destinație pentru cei 9.000 de soldați pe care Donald Trump îi retrage ar putea fi Polonia. Săptămâna trecută, ambasadoarea SUA la Varșovia a spus că discuţiile privind consolidarea prezenţei americane în Polonia sunt “pe drumul cel bun” și a precizat că un anunț va fi făcut în curând. Anul trecut, preşedintele Trump a crescut la 5.500 de oameni efectivele staţionate prin rotaţie în Polonia, care consideră de mult timp Statele Unite ca principalul garant al securităţii sale în cadrul NATO. De asemenea, 4000 de militari americani şi 2.000 de militari polonezi participă în perioada 5-19 iunie la manevrele “Allied Spirit”, parte a exercițiului militar Defender-Europe 20, care ar fi trebuit să fie cea mai amplă desfășurare de forțe americane în Europa din ultimii 25 de ani și care a fost subdimensionat din cauza pandemiei de coronavirus.

www.caleaeuropeana.ro