de Robert Lupițu 

La două decenii după ce au aderat la Uniunea Europeană și la NATO, țările din Europa de Est se tem că vor fi din nou depășite în momentul în care, la sfârșitul acestui an, vor fi redistribuite funcțiile de conducere de la vârful ierarhiilor UE și Alianței Nord-Atlantice, consemnează Politico Europe într-un material centrat pe viziunea Estoniei, în principal, și a celorlalte republici baltice – Letonia și Lituania – în subsidiar.

Articolul jurnaliștilor de la Politico apare în contextul scenariului probabil al numirii prim-ministrului olandez Mark Rutte ca nou secretar general al NATO, poziție pentru care acesta pare să fi primit deja aprobarea Washingtonului, Londrei, Parisului și Berlinului.

Cu toate acestea, în rândul multor membri din partea de est a Alianței, în special a celor care se învecinează cu Rusia, Belarus și Ucraina, această decizie nu se bucură de aceeași receptivitate.

“Ce credibilitate morală are tipul ăsta?”, a declarat fostul președinte estonian Toomas Hendrik Ilves, arătând că Olanda nu și-a respectat angajamentul NATO de a cheltui 2% din PIB pentru apărare în timpul celor 13 ani în care Rutte a fost prim-ministru.

În context, Bloomberg a relatat în urmă cu două săptămâni că România a anunțat statele membre NATO că plănuiește să-l nominalizeze pe președintele Klaus Iohannis pentru funcția de secretar general al Alianței. Ulterior, doi diplomați NATO care au cunoștință de această evoluție au confirmat pentru Politico Europe demersul din partea României.

Continuarea, aici.