de Robert Lupiţu

Europenii vor dobândi, pentru prima dată în istoria lor, o capacitate de a desfăşura ”operaţiuni de luptă”, a declarat marţi şeful diplomaţiei europene Josep Borrell, la o zi distanță după ce țările membre ale Uniunii Europene au adoptat Busola Strategică a apărării europene.

Miniştrii afacerilor externe şi ai apărării din țările membre ale Uniunii Europene au adoptat luni, la Bruxelles, Busola strategică a apărării europene – o nouă politică de apărare comună care va permite UE să stabilească rapid forţe de reacţie rapidă – și care urmează a fi validată la summitul șefilor de stat sau de guvern de la finele săptămânii într-un moment în care asistăm la revenirea războiului în Europa. Documentul fondator care a primit undă verde de la miniștrii europeni prevede complementaritatea UE cu NATO, sporirea autonomiei strategice europene, crearea unei forțe de reacție rapidă de 5.000 de militar care să devină operațională până în 2025, elaborarea unei strategii spațială europene pentru securitate și apărare și o politică de apărare cibernetică.

”Tratatele europene prevăd că UE se poate angaja în misiuni de luptă: nu a făcut-o niciodată, dar dacă aceasta se dovedeşte necesară, trebuie să fie pregătită”, a precizat Josep Borrell în faţa unui grup de jurnalişti, citat de AFP, potrivit Agerpres.

”Europenii trebuie să înţeleagă că anumite situaţii pot implica folosirea forţei. Capacitatea europeană trebuie antrenată pentru misiuni de luptă”, a insistat el.

Strategia de apărare aprobată luni “este un plan de acţiune” şi “dacă nu va fi pusă în aplicare, va fi inutilă”, avertizează totuşi Borell.

”Este pentru prima dată când statele membre şi-au luat un angajament colectiv pe probleme de apărare, acest angajament este public. Acum trebuie să îl punem în practică”, a explicat el.

Această forţă de intervenţie rapidă, care nu este o armată europeană, va fi formată din ”componente terestre, aeriene şi maritime” şi dotată cu capacităţi de transport pentru a putea ”efectua intervenţii pentru salvarea şi evacuarea cetăţenilor europeni” prinşi într-un conflict.

Primul element pentru constituirea acestei forţe îl vor constitui ”scenariile de intervenţie” cărora vor trebui să le corespundă mijloacele necesare şi mandatele.

”Ele trebuie să fie adoptate până la sfârşitul anului 2022, va fi un semnal bun al voinţei statelor”, a comentat Josep Borrell. ”Unanimitatea rămâne regula pentru decizii, dar statele care nu vor să participe la o misiune vor putea sta departe, fără a le împiedica pe celelalte să acţioneze”, a subliniat el.

Potrivit acestuia, această forţă trebuie să fie ”complementară NATO, să acţioneze acolo unde NATO nu poate sau nu vrea să acţioneze”.

Pe lângă o revizuire a ”grupurilor de luptă”, create în 2007, dar niciodată utilizate, ”rezervele de trupe vor fi mobilizate în funcţie de tipul misiunii de îndeplinit”, a observat şeful diplomaţiei europene.

Berlinul a propus luni să formeze nucleul acestei forţe în 2025.

”Germania va conduce atunci un grup de luptă”, a precizat Borrell, pentru care esenţialul nu este să ştie care stat conduce forţa de intervenţie, ”ci mobilizarea capacităţilor adaptate misiunii”.

www.caleaeuropeana.ro