de Robert Lupiţu

Şeful diplomaţiei UE Josep Borrell a recomandat marţi adoptarea de noi sancţiuni împotriva Kremlinului, după afrontul suferit în timpul vizitei sale la Moscova şi şi-a anunţat intenţia de a face propuneri în acest sens statelor membre, relatează AFP şi dpa, potrivit Agerpres.

“Sunt foarte îngrijorat de perspectivele alegerilor geostrategice ale autorităților ruse și de implicațiile pe care acțiunile lor le vor avea pentru noi și pentru societatea rusă. Suntem la o răscruce de drumuri în relațiile noastre cu Rusia și alegerile pe care le vom face vor determina dinamica puterii internaționale în acest secol și, în special, dacă vom avansa către un model mai cooperant sau către un model mai polarizat, bazat pe mai multe societăți libere sau închise”, a afirmat Borrell, conform declarațiile sale publicate pe pagina Serviciului European de Acțiune Externă. 

“Guvernul rus se află pe o cale autoritară şi este fără milă în cazul Navalnîi (…) Ar fi bine să prevedem sancţiuni. Îmi voi folosi dreptul de iniţiativă şi voi face propuneri care vor combina acţiuni pentru lupta împotriva dezinformării şi a atacurilor cibernetice”, a declarat Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate în faţa Parlamentului European reunit la Bruxelles în cadrul unei dezbateri menite să evalueze vizita sa la Moscova.

Noile sancţiuni ar urma să fie evaluate în următoarele săptămâni, a mai spus şeful diplomaţiei UE, precizând că această chestiune va fi abordată la o reuniune a miniştrilor de externe ai UE din 22 februarie şi la un summit UE din martie.

Şeful diplomaţiei UE Josep Borrell a recomandat marţi adoptarea de noi sancţiuni împotriva Kremlinului, după afrontul suferit în timpul vizitei sale la Moscova şi şi-a anunţat intenţia de a face propuneri în acest sens statelor membre, relatează AFP şi dpa, potrivit Agerpres.

“Sunt foarte îngrijorat de perspectivele alegerilor geostrategice ale autorităților ruse și de implicațiile pe care acțiunile lor le vor avea pentru noi și pentru societatea rusă. Suntem la o răscruce de drumuri în relațiile noastre cu Rusia și alegerile pe care le vom face vor determina dinamica puterii internaționale în acest secol și, în special, dacă vom avansa către un model mai cooperant sau către un model mai polarizat, bazat pe mai multe societăți libere sau închise”, a afirmat Borrell, conform declarațiile sale publicate pe pagina Serviciului European de Acțiune Externă. 

“Guvernul rus se află pe o cale autoritară şi este fără milă în cazul Navalnîi (…) Ar fi bine să prevedem sancţiuni. Îmi voi folosi dreptul de iniţiativă şi voi face propuneri care vor combina acţiuni pentru lupta împotriva dezinformării şi a atacurilor cibernetice”, a declarat Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate în faţa Parlamentului European reunit la Bruxelles în cadrul unei dezbateri menite să evalueze vizita sa la Moscova.

Noile sancţiuni ar urma să fie evaluate în următoarele săptămâni, a mai spus şeful diplomaţiei UE, precizând că această chestiune va fi abordată la o reuniune a miniştrilor de externe ai UE din 22 februarie şi la un summit UE din martie.

Borrell a apărut marți după-amiază în Parlamentul European, unde a fost criticat de europarlamentari într-o dezbatere privind vizita la Moscova. Anterior, aproape 80 de europarlamentari au semnat o scrisoare inițiată de eurodeputatul eston din partea grupului PPE, Riho Terras, spunând că sunt “îngrijorați de evoluțiile umilitoare” în timpul vizitei lui Borrell la Moscova. Scrisoarea a fost semnată și de 18 eurodeputații români Eugen Tomac, Marian-Jean Marinescu, Nicolae Ştefănuță, Siegfried Mureşan, Dragoș Pîslaru, Loránt Vincze, Vlad Gheorghe, Ramona Strugariu, Dragoș Tudorache, Gheorghe Falcă, Tudor Ciuhodaru, Traian Băsescu, Vasile Blaga, Rareș Bogdan, Mircea Hava, Daniel Buda, Vlad Nistor și Cristian Bușoi.

Moscova a declarat persona non grata și a decis expulzarea unor diplomaţi polonezi, germani şi suedezi, la numai câteva ore după ce Josep Borrell s-a întâlnit cu omologul său rus, Serghei Lavrov, pentru a discuta despre relaţiile bilaterale. Rusia și-a motivat decizia în baza faptului că acești diplomați au participat la protestele pro-Navalnîi, opozantul rus încarcerat la revenirea sa în țară după ce a fost otrăvit și condamnat la închisoare. Ulterior, Germania, Polonia și Suedia au recurs la măsuri de retorsiune față de expulzările din Rusia, iar cele trei țări UE au declarat “persona non grata” câte un diplomat rus.

Într-o reacție imediată la decizia Rusiei, Borrell a transmis că a fost informat de Lavrov cu privire la expulzarea unor diplomați și a condamnat acțiunea Moscovei. În schimb, liderii principalelor grupuri politice din Parlamentul European au interpretat acest gest drept “o palmă pe obrazul Europei” și i-au cerut șefului diplomației UE să vină în plenul Parlamentul European să explice această insultă diplomatică.

Justificându-și vizita ca un moment de menținere a canalelor diplomatice, Josep Borrell a spus că relațiile dintre Europa şi Rusia sunt în derivă și se pare că Rusia se deconectează progresiv de Europa şi consideră valorile democratice o ameninţare existenţială.

“Am fost la Moscova pentru a testa, prin diplomație principială, dacă guvernul rus era interesat să soluționeze diferențele și să inverseze tendința negativă a relațiilor noastre. Reacția pe care am primit-o arată vizibil într-o altă direcție“, a spus șeful diplomației europene, având în vedere că vizita sa la Moscova a fost aspru criticată și privită ca o umilință la adresa Uniunii Europene.

Relațiile UE-Rusia vor fi discutate pe parcursul viitoarelor reuniuni ale miniștrilor de externe din UE și la Consiliul European din 25-26 martie, însă subiectul ar putea fi menționat și în cadrul reuniunii prin videoconferință a liderilor UE din 25-26 februarie.

www.caleaeuropeana.ro