de Roxana Voicu Dorobantu

Si incerc sa vad care e situatia cu datele cu privire la capitalul medical (infrastructura si capital uman) in Romania. Prin urmare, long post si cu cifre si un dus cu apa rece.

Efortul salutar al celor de la Autoritatea pentru Digitalizare de a aduce datelazi.ro pe modelul dashboardului din Singapore ramane cvasi zadarnic daca nu se concretizeaza in data-driven policy making real si in repartizare parcimonioasa de resurse. Asadar, ce aflu:- Putem afla informatii cu privire la capitalul medical din mai multe surse oficiale: 3 identificate de mine pana acum: 1. Centrul Național De Statistică Și Informatică În Sănătate Publică ce apartine de Institutul Național de Sănătate PublicăPe site-ul propriu: https://cnsisp.insp.gov.ro/index.php/date-statistice-pagina-de-descarcare/

Cele mai recente date sunt aferente perioadei ianuarie-septembrie 2019. Sunt in pdf, non-tabelar si prezinta cazuistica, nu infrastructura sau personal.

Informatia ”modelar-spitale”, conform Ordinului nr. 576/02.04.2007, nu poate fi descarcata, dar pare a nu avea relevanta statistica. 2. Data.gov.ro unde regasim personal sanitar si lista unitatilor spitalicesti publice – latest data 2018. Sursa cea mai recenta a datelor este insa INS. 3. INS. Prin Tempo-online. Latest data: 2018. Pe aceste informatii ma voi baza in afirmatiile urmatoare:

– Avem 515 spitale din care 331 publice. Risk management-wise toate sunt cu potential de contaminare. Analiza insa trebuie nuantata: de exemplu in ce masura se poate asigura controlabilitatea virusului in spitalele de psihiatrie, in conditiile in care solutia „spalati-va pe maini” nu este neaparat la indemana. Din cele 331 publice (exceptand Bucurestiul), avem 53 de spitale de recuperare, psihiatrie, obstetrica-ginecologie si copii.

– Nu exista la nivel public date care sa coreleze spitalul cu numarul de personal, ci doar cu numarul de paturi. – In medie, densitatea personalului la nivel national este de 578 persoane/spital, cu un maxim la nivel de judet la Botosani (1297).

– Avem personal medical la nivel national (in 2018): aproximativ 300.000 persoane (excluzand: medicii stomatologi (aprox 16500), asistenti medicali obstetrica (aprox 2500) si farmacisti (aprox 17500): 297563 persoane). Cei mai multi sunt in Bucuresti – 50.000 – medici, personal medical cu studii superioare, personal medical mediu si personal medical auxiliar. Orice necesar de materiale va trebui sa inceapa cel putin de la aceste numere. Astfel, cele 10.500 de teste rapide care se vehiculeaza nu ajung decat pentru 20% din personalul medical din Bucuresti, daca ar fi sa le fie dedicate. Presupunand 100.000 in izolare (conform datelazi.ro) si 300.000 personal medical, cele 2 milioane de teste ajunse in tara din Coreea de Sud ajung pentru testarea acestora. De aceea va trebui triaj. Este clar ca nu vor putea fi testati toti medicii si asistentii din sistem. Este de asemeni clar ca spitale care nu sunt in zona de urgenta, cu risc major, sunt in situatia in care sa aplice masuri extrem de dure de preventie, fara resurse de testare, dar doar pe baza de biocid, masti, combinezoane. Este de asemeni clar ca ruralul, spitalele orasenesti, precum si alte puncte medicale de tip ambulatoriu, centre medicale, policlinici, sunt in aceeasi zona: preventie drastica.

Ce ar fi nevoie ca sa avem o minima sansa – TRANSPARENTA, pornind de la ideea ca exista resurse in mediul privat si initiative de suport (ex. viziere, masti):

– date clare, transparente, la zi, cu privire la personalul medical din cel putin cele 331 spitale publice.

– corelarea acestor date cu cazuistica actuala de covid-19 pe judete si unitati spitalicesti

– identificarea in dashboard a unor nevoi acute, astfel incat resursele sa fie directionate dinamic, pe date concrete, nu pe estimari. Riscul este de acumulare a unor resurse in centre care nu au nevoie de ele. De exemplu, cate resurse de manusi, biocid, masti se regasesc in cabinetele medicale stomatologice inchise pe perioada starii de urgenta si care pot fi redirectionate catre centre care au nevoie.

Transparentizarea nevoii de materiale in dashboard ar putea eficientiza distributia de resurse, fara un efort semnificativ la nivel central. De asemeni, se va evita utilizarea ineficienta, fara impact real, a fondurilor alocate pe resurse care pot fi catalizate mult mai rapid din proximitate.

Sursele de date: Personal sanitar – 2018 – https://data.gov.ro/dataset/personal-sanitar-2018Lista unitatilor cu paturi publice – 2018 https://data.gov.ro/dataset/lista-unitatilor-cu-paturi-publiceStatistica Sociala – A.8 – Sanatate – Tempo-Online – http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-tableInfrastructura sanitara: Latest data 2018SAN101A – Unitati sanitare pe categorii de unitati, forme de proprietate, macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judeteSAN104A – Personalul medico-sanitar pe cat