de Sebastian Burduja împreună cu Dragoș Baltă

România este printre țările cu cea mai rapidă creștere economică din Europa. Această performanță se datorează în primul rând apartenenței noastre la UE. E de ajuns să ne uităm la Serbia și Ucraina, țări cu o performanță economică superioară după căderea Cortinei de Fier, pentru a ne da seama cât de importantă a fost, este și va fi pentru noi apartenența la acest grup select. Dar am știut și noi să punem osul la treabă. Tranziția noastră a început de pe ultimul loc. Între timp, însă, am ajuns la un PIB pe cap de locuitor la paritatea puterii de cumpărare (indicatorul folosit de UE pentru a măsura dezvoltarea țărilor membre și pentru a aloca fonduri structurale) peste cel al Bulgariei, Greciei, Slovaciei, Croației și Letoniei, și în același pluton cu Polonia, Portugalia și Ungaria. Orașele românești, mai ales Bucureștiul, au economii dinamice, peste multe alte orașe europene. Asta înseamnă că am făcut și noi ceva bine. Economia românească nu ar fi crescut atât de rapid dacă nu s-ar fi bazat pe creșterea productivității individuale, cheia de boltă a modelelor de dezvoltare economică de la Paul Romer și Robert Solow încoace. Și datele Eurostat confirmă că România a avut cea mai rapidă creștere a productivității individuale în UE. Ca atare, avem motive important pentru a fi mândri de România și de români, chiar dacă a ne pune singuri – și, mai ales, unii altora – piedică e sport național la noi. Trebuie să știm să profităm la maxim de „aurul” curat pe care îl avem atât la noi acasă, cât și peste hotare: oamenii. În cele ce urmează, prezentăm cinci idei bazate pe această avuție națională – capitalul uman – pentru România viitorului.

Citește mai mult la: https://www.digi24.ro/opinii/agora-digi/5-idei-pentru-romania-viitorului-2064569?fbclid=IwAR2p5HCAz_xPnoYVyG8KfJwGSD_fctQ8r2ZY3zWJEEn2DIl5klzRF8jjk4A