Într-un eseu pentru FP România nr. 31, Sebastian Burduja & Dan Nechita indică două mari domenii în care parteneriatul România-SUA ar putea fi foarte folositor pentru partea română: investiții în start-up-uri româneşti şi măcar un campus american la Bucureşti, Cluj sau Iaşi.

Parteneriatul Strategic dintre România şi Statele Unite oferă cadrul pentru o colaborare bilaterală cu un potențial enorm, încă neexploatat. România poate beneficia de o suită de oportunități care corespund – nu întâmplător – punctelor forte ale Americii pe plan global, valabile chiar și după depășirea momentului „unipolar” american din anii ‘90: forță militară; dinamism economic susținut de tehnologie și antreprenoriat; și un învățământ superior performant. Aceste deschideri trebuie fructificate de partea română la maxim, începând de… ieri. Cum ne-ar spune americanii, „the ball is in our court.”

(…)

Îngeri americani

Oportunitățile de cooperare în plan economic deschise de parteneriatul strategic depăşesc chestiunea vizelor. Ecosistemul de antreprenoriat și investiții poate reprezenta un motor de creștere important pentru România. Cuvinte precum „pitching”, „start-up”, „angel investing” și „venture capital” erau acum câțiva ani rostite în România doar într-un cerc restrâns de oameni de afaceri cu experiență internațională. Acum fac parte din vocabularul multor tineri antreprenori români. Însă ecosistemul nu este complet funcțional: valoarea economică a investițiilor în start-up-uri în România este încă infimă comparativ cu potențialul pentru astfel de investiții. România are deja un avantaj competitiv în materie de capital uman, însă acesta trebuie cultivat la standarde internaționale și trebuie motivat prin resurse financiare suficiente. Și aici parteneriatul strategic poate fi o pârghie esențială, însă inițiativa trebuie să vină dinspre România – printr-un cadrul legal adecvat, care să încurajeze investițiile americane de tip angel investing și venture capital. Mai mult, cooperarea în materie de antreprenoriat și tehnologie se pretează și la dezvoltarea unor colaborări în sfera securității cibernetice. România beneficiază de unul dintre cele mai puternice grupuri de experți în IT – cu o reputație anume în întreaga lume –, iar această resursă strategică ar putea deveni un element d

e bază în lupta comună împotriva terorismului.

Sfera educaţiei

În fine, parteneriatul strategic oferă și deschideri importante în sfera educației. Colaborarea academică și științifică între România și SUA are potențialul să se dezvolte rapid, evoluând de la câteva proiecte ad-hoc la parteneriate solide, instituționalizate. Universități americane de prestigiu au în prezent campusuri sau centre de cercetare în multe alte țări. România, din păcate, nu găzduiește încă un campus american pentru a facilita colaborarea academică prevăzută de parteneriatul strategic. Un prim pas ar putea fi încurajarea programelor de masterat dublu – cu diplome acordate în paralel de către o universitate americană și o universitate romanească – și promovarea schimburilor de studenți și cercetători, structurate prin acorduri pe termen lung între universități românești și americane. Într-o lume în care competitivitatea la nivel global devine din ce în ce mai importantă, destule universități americane au ca obiectiv atragerea celor mai buni tineri din întreaga lume. România rămâne o țintă atractivă, iar un campus Stanford sau Columbia la București, Cluj sau Iași nu mai este de mult un deziderat imposibil. Dar, ca și în cazul colaborării pe plan economic, propunerile și soluțiile trebuie să pornească din România și să fie apoi sprijinite puternic de comunitatea de lobby românesc din SUA. Crearea unor stimulente pentru universitățile românești interesate de colaborări internaționale, alături de deschiderea oferită de parteneriatul strategic, ar putea stimula astfel de colaborări.

În îndeplinirea acestor obiective, condiția esențială pentru sensibilizarea decidenților americani este coordonarea atentă a semnalelor politice din țară cu acțiunile comunității românești din SUA. În același timp, derapajele interne – reale, retorice, sau doar la nivel de percepție – trebuie evitate cu orice preț.

Sebastian Burduja este consultant în cadrul Băncii Mondiale, absolvent Harvard Business School, Harvard Kennedy School și Stanford University – este Președinte și membru fondator al Ligii Studenților Români din Străinătate (LSRS).

Dan Nechita este candidat doctoral în Relații Internaționale la George Washington University, absolvent Columbia University – este secretar general al LSRS.
Articol publicat pe www.romania20.org