Matei Bogdan
Publicat în 9 iunie 2021, 11:21 / 34 elite & idei

Sebastian Burduja: „Pentru București și pentru țară, Sectorul 1 ar trebui să fie un model”

Sebastian Burduja: „Pentru București și pentru țară, Sectorul 1 ar trebui să fie un model”

Sebastian Burduja: „Pentru București și pentru țară, Sectorul 1 ar trebui să fie un model. Este un sector îmbătrânit, lumea nu-și dă seama. E un sector cu o populație vârstnică destul de însemnată. Există și anumite cartiere cu foști nomenclaturiști, deci au anumite preferințe către stânga (…) E un sector al extremelor”
Sebastian Burduja: „Principala obiecție este lipsa comunicării. Conflictul nu vine din diferențele de viziune, mai ales că doamna Armand e un om de dreapta, chiar și foarte conservatoare, mai conservatoare decât mulți colegi liberali. Dânsa consideră că e un fel de CEO al primăriei, are și o experiență în mediul corporate, poate-i bine lucrul ăsta”
Sebastian Burduja: „Cea mai mare barieră în calea lucrurilor bune din țară este rezistența funcționarului public, rezistența aia obtuză. Nu le cere nimeni să încalce legea, dar e mult mai simplu să nu-ți asumi răspunderea, să spui că nu se poate. Timpul trece, leafa merge și asta este”
Deputatul Sebastian Burduja, vicepreședinte PNL și liderul PNL Sector 1, a intrat sub tirul întrebărilor și curiozității publicistului Ion Cristoiu.

Cine este Sebastian Burduja? De ce a dat SUA pe România? Ce-i reproșează Sebastian Burduja primarului Sectorului 1, Clotilde Armand? De ce a pierdut PNL alegerile parlamentare? Ce spune despre USRPLUS și colaborarea cu acesta? De ce sunt politicienii rupți de realitate? Cum explică scepticismul românesc și plecarea românilor din țară? E nevoie de un obiectiv de țară și care ar fi acesta?

Sunt doar câteva din întrebările la care am aflat răspunsul, la Interviurile lui Cristoiu de la Aleph News.

Președintele PNL Sector 1, deputatul Sebastian Burduja îi reproșează primarului Sectorului 1, Clotilde Armand, lipsa de comunicare cu liberalii, deși a câștigat alegerile cu votul acestora.

Despre cum administrează Clotilde Armand Sectorul 1
Sebastian Burduja: „Principala obiecție este lipsa comunicării. Între doi parteneri politici, egali din punctul nostru de vedere, pentru că e o matematică simplă aici. Dânsa a câștigat cu vreo 1000 de voturi. Zestrea PNL este peste 17.000 de voturi. Deci, pur și simplu nu era primar dacă nu era susținerea PNL. Ulterior momentului alegerilor, nu am perceput acest parteneriat echitabil, nu am fost consultați și am fost puși în fața unor hotărâri de consiliu local, după care am fost atacați pe Facebook, am fost atacați în ședință, au fost și anumite momente publice, din punctul meu de vedere, stânjenitoare. Ele trebuiau evitate pentru că nu ajută decât actuala opoziție la Sectorul 1, și anume PSD.”

Sebastian Burduja: „Conflictul nu vine din diferențele de viziune, mai ales că doamna Armand e un om de dreapta, chiar și foarte conservatoare, mai conservatoare decât mulți colegi liberali. Deci nu e o chestiune de ideologie, e o chestiune de stil mai mult și o diferență de perspectivă. Noi considerăm că administrația locală trebuie făcută în parteneriat, cu atât mai mult cu cât în Consiliul local, fără voturile PNL nu poate să adopte nicio hotărâre. Dânsa consideră că e un fel de CEO al primăriei, are și o experiență în mediul corporate, poate-i bine lucrul ăsta, și până se aliniază viziunile astea, sigur că au mai existat momente tensionate și probabil că vor mai exista.”

Despre USRPLUS și un pumn de like-uri
Sebastian Burduja: „Vin dintr-o perspectivă a unor lideri care vor să placă foarte mult publicului de pe Facebook. Pentru un pumn de like-uri arunci o bombă care îți dinamitează toată funcționarea primăriei în relația cu partenerii, ceea ce nu mi se pare o strategie sănătoasă, pentru că la nivelul unei administrații e nevoie să pui toată lumea la masă când vrei să agreezi un set de proiecte, un plan. Dacă începi doar cu chestiuni din astea populiste nu o să ajungi prea departe, până le urmă o să-i nemulțumești pe toți.”

De ce nu fac politicienii diferența între România reală și România de pe Facebook
Sebastian Burduja: „Tot Facebook-ul sau rețelele acestea sociale creează camere cu ecou. Practic, tinzi să te încojuri de oameni care gândesc la fel la ca tine, vorbesc la fel ca tine, au aceleași păreri despre lucrurile din jur, emit păreri, îți dau dreptate în tot ceea ce spui și nu mai ieși din bula asta. E confortabil să stai în bulă cu cei care-ți sunt asemeni ție. Acolo e bine, acolo iau like-uri, acolo cresc în expunere și încep să prindă altitudine. Eu am văzut și acum fenomenul ăsta, nu vreau să mă refer la nimeni în particular, și au impresia că le știu pe toate, foarte rapid, netrecând prin niște etape ale politicii, cred, potențându-se foarte mult prin rețelele acestea sociale, ajung să se creadă Dumnezeu. Și cum spune un profesor de la Stanford: domne, când ajungi să te crezi Dumnezeu ai o problemă, în momentul ăla cazi de foarte sus.”

De ce e greu să faci un podeț în România
Sebastian Burduja: „Pe de o parte, pentru că nu ai leadership, nu ai viziunea care să spună de la început vreau să fac astea trei lucruri și să le duc la îndeplinire, pe de altă parte pentru că nu ai managementul de proiect, să urmărești lucrurile cap-coadă că se întâmplă. Cea mai mare barieră în calea lucrurilor bune din țară este rezistența funcționarului public, rezistența aia obtuză. Nu le cere nimeni să încalce legea, dar e mult mai simplu să nu-ți asumi răspunderea, să spui că nu se poate. Timpul trece leafa merge și asta este. Dacă nu ai un lider care să pistoneze lucrurile, să le împingă, ele nu se întâmplă. Și în ultimă instanță despre asta e vorba, despre o implicare activă în ceea ce faci. Dar dacă tu stai pe Facebook, câte 2 ore pe zi, să-ți scrii postările, ca să fie autentice, oamenii ăștia nu au înțeles că e mult mai eficient, pragmatic vorbind, să faci lucruri, să arăți tuturor oamenilor, nu numai celor care stau pe Facebook.”

Cum s-a creat o puternică birocrație în România

Sebastian Burduja: „Pe de o parte pentru că este foarte greu să schimbi un funcționar public pe criterii obiective, nu vorbesc de o decizie politică. Deși vin din SUA, când se schimbă administrația, schimbă două-trei niveluri în jos. Și-atunci funcționarul public tinde să se uite la decidentul politic ca la un episod dintr-un serial. Nu răspund pentru inacțiune, deși ei trebuie să motiveze răspunsul de a semna un act. În practică nu se întâmplă asta aproape niciodată. Și m-am confruntat de multe ori în Ministerul Finanțelor cu următoarea mare confuzie din mintea unui funcționar, confuzia între oportunitate și legalitate. Pe Codul administrativ, un funcționar public trebuie să-ți dea soluția legală. Ce soluție alegi, asta e apanajul decidentului politic.„

Despre scepticismul românesc

Sebastian Burduja: „Eu m-am confruntat pe pielea mea cu acest scepticism pentru că nimănui nu-i venea să creadă  că eu am lăsat America pentru România. Eu lucram la Banca Mondială în Washington, nu aveam nicio treabă cu România. Iarăși, lumea nu m-a crezut că am fost recrutat de sediul central al Băncii Mondiale, nu m-a trimis Guvernul României, nicio legătură. Și am renunțat la o viață extrem de confortabilă acolo, câștigam în jur de 7-8.000 de dolari pe lună și am venit aici să pornesc de la zero practic. Sigur, am pus un ban de-o parte, soția mea a câștigat foarte bine în continuare. E americancă și a venit aici cu mine și cu atât mai mult… domne, e suspect. Ea este din sudul statului Virginia, dintr-un loc istoric, Yorktown. Am socri, când le-am cerut mâna soției, le-am spus că o să mă întorc acasă. Au venit în România de mai multe ori. Le-a plăcut mult pentru că le-au plăcut oamenii. De fapt, asta mi-a lipsit cel mai mult în America. Nivelul de profunzime al interacțiunii umane e cu totul altul în America decât în România. În America oamenii sunt amabili, sunt drăguți, dar atât. Nu poți să treci de zâmbetul ăla de complezență de multe ori, pe când la noi ai o autenticitate a relației umane.”

Sebastian Burduja: „Nu i-aș învinovăți  prea mult pe români pentru că ani de zile au fost trădați. Și-au pus încrederea de n ori în oameni care le-au cerut votul, au venit cu diverse povești și sigur că au fost dezamăgiți ulterior. Și-atunci au ajuns în această mantră toți politicienii sunt la fel. Din păcate e și periculos pentru că dă naștere la fenomene extremiste, anumite curente anti-sistem, dar ele ori duc la un populism din acesta, pe care îl trăim în anumite zone, ori duc la curente extremiste naționaliste.”

Despre o tentație a autoritarismului la tineri

Sebastian Burduja: „Pe de o parte, cred că este o anumită nostalgie față de anii comunismului, pe care tinerii nu i-au trait, însă aud de la părinți sau de la bunici domne ce bine era că aveam toți un loc de muncă, o casă, era o țară sigură, marile proiecte de infrastructură. Cred că asta e dimensiunea. În oglinda retrivizoare întotdeauna lucrurile îți par mai roz decât au fost atunci, mai ales dacă  nu le-ai trăit. Și pe de altă parte, sigur că e o frustrare cu modul în care a funcționat democrația postcomunistă sau neocomunistă inițial, spuneți-i cum doriți, și cu lipsa ei de eficacitate în a livra rezultate pentru oameni, de-am ajuns azi să avem de la o criză la alta, de la criza termoficării în București la lipsa autostrăzilor. Sunt 30 de ani. Noi nu am traversat Carpații, nu ne-am conectat efectiv la UE.”

Despre obiective și oportunități. Ce se întâmplă pe 18 octombrie

Sebastian Burduja: „Eu sunt adeptul unui dialog între forțele politice. Cred că marile obiective ale țării nu pot fi făcute împotriva uni partid sau a altuia. Și zilele trecute, am fost la tribuna Parlamentului, am vorbit în contextul PNRR (…) Ion C Brătianu spunea, parafrazându-l, că, dacă vrei să dărâmi o stare de fapt, ca partid poți să te lupți împotriva altor partide, dacă însă vrei să faci ceva cu adevărat măreț trebuie să ai concursul tuturor partidelor pentru că altfel, ceea ce vei ridica, altul va surpa. Ceea ce s-a și întâmplat de 30 de ani, cu rare momente, gen Pactul de la Snagov.”

Sebastian Burduja:  „Am spus, tot în Parlament, că avem o imensă oportiunitate pe 18 octombrie. Și lumea m-a întrebat: dar ce e pe 18 octombrie?  Păi pe 18 octombrie anul acesta, cei care au acțiuni la UiPath, companie pornită dintr-un apartament în România, pot să le valorifice. În urma listării la Bursa din New York, ei au o perioadă în care nu se pot atinge de acele acțiuni. Pe 18 octombrie pot să înceapă și vor începe prentru că am vorbit cu ei. Înseamnă miliarde, miliarde care pot veni în țară. Oamenii ăștia ar vrea să le investească în start-up-uri românești, în fonduri de inovare, în fonduri de inovații, dar nu simt niciun fel de sprijin din partea statului. Și atunci riscăm să pierdem iarăși această mare oportunitate în favoarea altor piețe mult mai deschise.”

Despre nevoia unui plan de țară

Sebastian Burduja: „Lipsește un obiectiv de țară. Dacă am face un tablou de bord pentru România, cu media UE, și unde e România astăzi, planul de țară ar fi să recuperăm această distanță, într-o generație, un număr de ani, 20-25 de ani. Și vă dau un singur exemplu. Cheltuiala României pe cercetare- dezvoltare -inovare este 12,6 ori mai mică decât media UE. În general, aceste statistici, cum e de exemplu mortalitatea infantilă,  stăm cam de 2-3 ori mai rău decât media UE.  Pe cercetare-dezvoltare-inovare, care e principalul motor  al dezvoltării economice, stăm de 12 ori mai rău. Cred că dacă facem acest tablou de bord și acest plan de țară, cu aceste cunoștințe, relații, capital financiar pe care românii din diaspora l-au dobândit, cu experiența, cunoașterea românilor din țară se pot face lucruri.”

De ce pleacă românii din țară

Sebastian Burduja: „Aici avem date. Pentru că i-am întrebat, cel puțin pe tinerii care au plecat la studii. Din mai multe motive. Pe ultimul loc ar fi banii. Interesant, deși se spune că românii pleacă în căutarea oportunităților financiare, nu-i așa. Au plecat pentru că au simțit că aici nu pot avea o viață decentă- asta înseamnă infrastructura de bază – școli, spitale, drumuri, calitatea vieții. Foarte mulți pleacă, și aici extind orizontul către românii care au copii, pleacă pentru a le da copiilor șansa unei educații decente. Și asta pot să o aibă la școlile din Occident. Și categoric, ceea ce spuneți, și anume dacă muncești, dacă te preocupi, dacă îți merge mintea societatea în care evoluezi te pune în valoare. Meritocrația, într-un cuvânt. Și mai e un lucru pe care l-am descoperit mergând în campanie pentru europarlamentare în 2019 și am întrebat românii ce îi lovește prima dată când merg în țară. Și inevitabil spuneau funcționarul, cel care îți cere copia după buletin, deși poate să o facă la xeroxul de lângă el, care stă acolo degeaba. Atitudinea statului față de proprii cetățeni, lipsa de respect. La asta se poate rezuma.”

De ce nu mai suntem mândri că suntem români

Sebastian Burduja: „Am avut șansa de a sta într-o țară unde poporul american se consideră ales de Dumnezeu, special, cu un destin special. Cred că trebuie să descoperim acest excepționalism românesc, să-l recreăm. Poate că e ceva legat de deceniile de comunism și faptul că patriotismul în comunism a fost asociat cu Ceaușescu, s-a mers pe acest cult al personalității, pe sultanism, cum mai e descris regimul ceaușist, și-atunci ne-am îndepărtat de această bucurie, încredere, conștiință că suntem români. Și că lucrul ăsta înseamnă mult, că suntem norocoși că ne-am născut aici. Trebuie să redescoperim asta pentru că, fără a avea încredere în noi înșine, nu avem cum să reușim ca popor.”

www.alephnews.ro

Ultima ora:

ObservatorAndreea Paul: Digitalizarea administrației – România are nevoie de un plan coerent pe verticală

PoliticSebastian Burduja propune o întâlnire cu părţile implicate în problema gunoiului şi constituirea unui grup de lucru

EconomieBogdan Chiriţoiu: 2020 a fost clar un an diferit; pe ansamblu economia noastră a mers surprinzător de bine

ExternMarco Badea: Moștenirea politică a lui Netanyahu nu va fi o națiune mai sigură, ci o societate israeliană profund fracturată, care trăiește în spatele zidurilor

SocialManuela Catrina: Ne luptam cu birocratia, iar unii cred ca hartia e mai safe

EvenimenteAndreea Paul: Digitalizarea administrației – România are nevoie de un plan coerent pe verticală

CulturaIonuț Vulpescu: Proiectul pe care l-am inițiat, prin care mi-am propus să rezolv una dintre problemele dificile cu care se confruntă în special muzeele, a devenit lege!

EditorialCorneliu Vișoianu: Voluntarul și Club România după 10 ani | Bogdan Gavrilă, Spiritul Voluntarului care dă, fară să aștepte răsplată ci doar construiește ”Zero-risk” society



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe