Adriana
Publicat în 19 iunie 2012, 15:07 / 537 elite & idei

Sebastian Burduja – Studenţi români în străinătate: Între dorul de ducă şi dorul de casă

Sebastian Burduja – Studenţi români în străinătate: Între dorul de ducă şi dorul de casă

Era 6 ianuarie 2011, iar imensa sală Alexandru Ioan Cuza de la Palatul Parlamentului părea neîncăpătoare. Aproape cinci sute de studenți români din întreaga lume se reuneau la Gala dedicată lor, alături de o mulțime de personalități importante ale mediului economic și politic din România.

Ca președinte al Ligii Studenților Români din Străinătate (LSRS), mi-a revenit onorea să deschid seara cu un apel simplu: primiți-ne înapoi acasă, dați-ne șansa de a contribui la dezvoltarea României! Au urmat aplauze, încurajări și multe promisiuni pentru o strategie națională care să încurajeze repatrierea unei părți strategice a capitalului uman românesc de peste hotare. Din păcate, așteptările noastre nu s-au materializat, iar sprijinul promis a fost, cu rare excepții, un simplu artificiu retoric. Explicația pare simplă: mecanismele de auto-apărare ale sistemului se declanșează fără greș atunci când simt cea mai subtilă amenințare a unei infuzii de tineri ambițioși, competenți, muncitori și neatacabili.

Fără a generaliza, este un fapt demonstrat că peste hotare sunt astăzi mii de studenți români care se formează în sisteme academice în care deprind nu doar competențe adecvate, ci și o mentalitate a performanței bazată pe muncă și standarde meritocratice. Acest lucru nu înseamnă că astfel de condiții nu există în anumite centre universitare din România. Dar, referindu-mă strict la colegii mei care pleacă la studii în străinătate, apar câteva întrebări pe cât de firești, pe atât de necesare și urgente: Ce face România cu această resursă strategică și cu potențialul ei? Ce strategii sunt prevăzute și ce măsuri practice se iau pentru a ne asigura că măcar o parte din cei care studiază peste hotare rămân cu fața către România?

Mă tem că răspunsurile la aceste întrebări constituie un prilej de profundă îngrijorare. În sondajele pe care Liga noastră le desfășoară deja de doi ani de zile, întoarcerea în România nu este o opțiune clar definită pentru mai bine de jumătate dintre tinerii care au șansa studiului în străinătate. Slaba lor motivație lor este în principal legată de caracterul limitat sau neatractiv al oportunităților profesionale.

În sistemul public pătrunderea acestor tineri este aproape imposibilă. Acest fapt a fost demonstrat din plin de programul Bursa Specială Guvernul României, care practic a eșuat în încercarea de a reforma administrația publică prin atragerea tinerilor educați în străinătate. În alte state, aceste programe au fost și sunt motorul unor transformări socio-politice majore. România nu stă pe loc, așa cum observă anumiți comentatori, România rămâne în urmă.

Pe termen scurt și mediu, speranța rămâne în mediul privat. Cam așa ar suna provocarea noastră: absolvenții de studii peste hotare își doresc să aibă șansa unor oportunități profesionale în țară, aşa cum firmele din România vor să recruteze angajați foarte buni, prin procese de selecție transparente și competitive. Rămâne să asigurăm puntea de legătură între aceste două categorii co-interesate în a avea succes. Iată, aşadar, calea către întoarcerea spre casă a studenților români din străinătate.

În realitate, fezabilitatea acestui deziderat trebuie validată. Este pregătită piața muncii din România să răspundă cerințelor segmentului de absolvenți cu studii peste hotare? Există suficiente companii cu viziune care să-și adapteze mecanismele de recrutare la o gamă de candidați mai largă și mai diversă? Este mediul privat de acasă îndeajuns de competitiv și meritocratic pentru o selecție transparentă și corectă? În fine, sunt tinerii absolvenți gata să lase în urmă mirajul unei cariere în occident, probabil mai bine plătite și într-un mediu mult mai predictibil, în schimbul unei provocări profesionale în România?

Toate răspunsurile la aceste întrebări trebuie să fie afirmative, lucru deloc simplu.

Articol publicat pe www.adevarul.ro

Ultima ora:

ObservatorCsibi Magor: „The enemy of good enough is great”

PoliticAdrian Hatos: Investițiile masive și susținerea economiei private trebuie combinate cu reforme care să eficientizeze și să profesionalizeze aparatul de stat

EconomieGruia Stoica a cumpărat terenul pe care se află fabrica sa de vagoane din Debrecen, Ungaria, în urma unei investiţii de 6,5 milioane de euro

ExternRadu Magdin: Options and possible solutions from an Eastern European perspective

SocialCsibi Magor: „The enemy of good enough is great”

EvenimenteSilviu Nate: „Jordan – A Stable and Peaceful Country in a Turbulent Region. A Review of Jordan’s Policy in the Last Decades and Some Future Perspectives”

CulturaIonuţ Vulpescu: Al cui ziceaţi că e Brâncuşi?

EditorialPetre Guran: „În Hristos v-ați și îmbrăcat”



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe