Aşadar, avem exit-polurile din primul tur francez. Distanţa dintre Hollande şi Sarkozy este de maxim trei procente în toate exit-polurile. Asta înseamnă că, practic, cei doi sînt la egalitate. Pentru o cursă în doi, trei procente distanţă înseamnă că urmăritorul trebuie să adune un procent şi jumătate pentru a atinge egalitatea perfectă.

Este foarte puţin. Un procent şi jumătate se poate aduna într-o dezbatere televizată cîştigată. Esenţial pentru turul al doilea, este faptul că extrema dreaptă a venit pe locul trei, cu un uimitor 19%. Extrema stîngă, toată (sînt cel puţin trei candidaţi care mărturisesc această extracţie) totalizează sub 15%. Prin urmare, Sarkozy are de unde  aduce mai multe voturi pentru sine în turul II decît Hollande. Cheia turului doi, însă, se află în portofoliul de voturi al centristului Bayrou. Dacă Bayrou îşi va putea direcţiona susţinătorii într-un sens sau în altul va decide practic cine devine preşedintele Franţei începînd cu luna mai.

Dacă Bayrou nu va face sau nu va putea face acest lucru, anticipez că Sarkozy ar putea cîştiga doar dacă votul din turul II va fi puternic ideologizat. Dacă votul se dezideologizează în turul II încă şi mai mult decît a fost  în acest prim tur, Hollande cîştigă. Prin urmare, cele două săptămîni de campanie care vor urma sînt decisive. Iar Sarko are sarcina cea mai grea. Trebuie să meargă uşor spre centru, fără să piardă voturile dreptei dure. Hollande are o sarcină mai uşoară. Va fi suficient să joace credibil partitura schimbării pur şi simplu, dincolo de partide şi de ideologii. Să nu uităm, de asemenea, că Sarkozy este un candidat mult mai bun decît Hollande. E mai competitiv, mai carismatic, mai energic. Diferenţa de calitate dintre candidaţi joacă, uneori, decisiv – mai ales cînd scorul e apropiat în primul tur.

În plus, e de notat că cel mai recent precedent în care cel clasat pe locul al doilea în primul tur a cîştigat turul II s-a întîmplat în 1995, cînd Jospin a cîştigat primul tur, dar Chirac a cîştigat preşedinţia.  Pe scurt: există şanse reale pentru Sarkozy, dar prima şansă o are Hollande.   Pe de altă parte, aceste alegeri nu au adus nimic neaşteptat. Cei care au urmărit cît de cît actualitatea politică franceză anticipau acest gen de rezultat.

Articol publicat pe www.hydepark.ro