Centrul credinței iudeo-creștine este ideea că există (sau, mă rog, contează) doar o singură așteptare – cea a reîntîlnirii creaturii cu Creatorul. Așteptăm, așadar, ceva ce știm că va veni. Nu sîntem eroii angoasați ai lui Beckett care așteaptă ceva ce nu va veni niciodată.

Centrul credinței iudeo-creștine este ideea că există (sau, mă rog, contează) doar o singură așteptare – cea a reîntîlnirii creaturii cu Creatorul. Așteptăm, așadar, ceva ce știm că va veni. Nu sîntem eroii angoasați ai lui Beckett care așteaptă ceva ce nu va veni niciodată. Plasați într-un „ontos” al așteptării, constatăm că venirea nu depinde deloc de noi, dar că avem, totuși, responsabilitatea administrării așteptării. Adică, Dumnezeu își face partea Lui (să fim convinși de asta!), iar noi trebuie să ne facem partea noastră astfel încît la momentul venirii Lui, noi să fim acolo, pregătiți, și Întîlnirea să se împlinească aidoma unei nunți.

Evanghelia lui Matei, într-un episod faimos, vorbește despre felul în care așteptăm să ne cuprindă împărăția cerurilor. Sîntem, zice evanghelistul, ca zece fecioare în așteptarea mirelui. Unele dintre ele, cinci, sînt înțelepte, dar celelalte cinci nu sînt prea mintoase. Fiecare dintre cele zece au luat candele aprinse în mîini în așteptarea mirelui, dar cele cinci înțelepte au luat și untdelemn în vase, iar celelalte cinci, nu. Mirele întîrziind, toate cele zece au ațipit. Cît de cunoscut! Noi toți am ațipit văzînd că nu mai vine – ne-a ațipit credința, ne-a ațipit responsabilitatea, ne-a ațipit mintea. Cum de ni se pare că sîntem treji și alerți – asta e o altă discuție. Și ce s-a întîmplat celor zece fecioare ațipite de atîta așteptare? La miezul nopții, „s-a făcut strigare: Iată, mirele vine! Ieșiți în întîmpinarea lui!”. S-au deșteptat fecioarele și au pregătit candelele întru întîmpinare. Cele fără minte, văzînd că li se sting candelele, au cerut untdelemn celorlalte, dar au primit răspunsul: „Nu, ca nu cumva să nu ne mai ajungă nici nouă și nici vouă. Mai bine mergeți la cei ce vînd și cumpărați pentru voi”. Acestea au plecat să cumpere untdelemn, doar că în lipsa lor mirele a venit, cele prezente „au intrat cu el la nuntă și ușa s-a închis”.

http://evz.ro/asteptare-reflexul-cultura.html