Într-un moment în care inflația pare scăpată de sub control, Banca Națională a României (BNR) trebuie să renunțe la orientarea actuală a politicii monetare și să intervină, spune, într-un interviu pentru Libertatea, profesorul Silviu Cerna, economist și fost membru în Consiliul de Administrație al BNR.

„Sunt încrezător că Banca Națională va găsi soluția pentru a tempera dinamica inflației”, a declarat, săptămâna trecută, premierul Florin Cîțu. Rata anuală a inflaţiei a urcat la 5,3%, a transmis vineri Institutul Național de Statistică. Cele mai mari creșteri sunt la energie, ulei și gaze (de peste 20%). Profesorul Silviu Cerna crede însă că responsabilitatea este împărțită. Pentru ca BNR să-și poată folosi pârghiile, deficitul bugetar ar trebui redus, iar acest lucru intră în atribuțiile Guvernului și Parlamentului. Banca Națională a anunțat luni că datoria externă totală a crescut, în perioada ianuarie-iulie 2021, cu 6,058 de miliarde de euro și a ajuns la 131,98 de miliarde de euro, de la 125,92 de miliarde de euro în decembrie 2020, potrivit economedia.ro. Profesor universitar emerit la Facultatea de Științe Economice, Universitatea de Vest din Timișoara, și membru al Societății Române de Economie, Silviu Cerna a fost vreme de 17 ani membru în CA al BNR. 

„Se prevede că deficitul bugetar și datoria publică vor continua să crească” Libertatea: Premierul Florin Cîțu s-a arătat încrezător că BNR va tempera dinamica inflației. Se poate considera că se încearcă pasarea răspunderii? Silviu Cerna: Nu-mi dau seama, deși o asemenea derobare ar fi cât se poate de obișnuită în sfera politicii. Însă este clar faptul că, atât la nivel global, cât și la nivel european și național, există o serie de factori care acționează în direcția menținerii și creșterii pericolului inflației. 

– Cum ar fi? – Noua variantă a COVID-19, Delta, majorează temporar costurile de producție, diminuează rata de creștere a producției și limitează oferta de mână de lucru.  Pe partea producției, Delta perturbă redeschiderea a numeroase sectoare de servicii și întrerupe unele lanțuri de aprovizionare mondiale, afectând activitatea porturilor și funcționarea sistemelor logistice. Or, penuria de elemente de intrare-cheie în procesele de producție, cum ar fi, de exemplu, semiconductorii, va frâna și mai mult producția de automobile, produse electronice și alte bunuri de folosință îndelungată, sporind astfel inflația.

Pe partea cererii, ipoteza este că banca centrală a SUA și celelalte bănci centrale importante vor începe să renunțe la politicile lor monetare neconvenționale. Combinată cu un anumit grad de reducere a deficitelor bugetare, aceasta va duce, se presupune, la reducerea riscului de supraîncălzire a economiei și la menținerea sub control a inflației.
– Care sunt ipotezele de lucru pentru România? – În cazul României se prevede că deficitul bugetar și datoria publică vor continua să crească. Potrivit estimărilor Comisiei Europene, primul va fi 8% din PIB în 2021 și 7,1% din PIB în 2022, iar a doua va ajunge la 49,7% în 2021 și 52,7% în 2022.

Continuarea interviului, aici.