Inflația a revenit în ultimul timp în România, iar semnele că acest fenomen se va atenua sunt slabe, în pofida declarațiilor optimiste ale autorităților. Evoluțiile recente par să indice posibilitatea declanșării unei spirale prețuri-salarii, ce va contribui semnificativ la intensificarea presiunilor inflaționiste.

Spirala prețuri-salarii este fenomenul în care creșterea prețurilor antrenează creșterea salariilor, care, la rândul său, determină creșterea prețurilor, ceea ce duce la noi cereri de creștere a salariilor ș.a.m.d. Acest fenomen se declanșează, în general, în cazul în care piața muncii este dezechilibrată, în sensul că există o penurie de mână de lucru, iar angajatorii trebuie să majoreze salariile pentru a atrage și/sau reține lucrătorii. Ca urmare, are loc creșterea costurilor de producție a bunurilor și serviciilor, ceea ce antrenează creșterea prețurilor bunurilor de consum. În măsura în care prețurile cresc, angajații vor cere salarii mai mari pentru a-și menține puterea de cumpărare, ceea ce antrenează o creștere suplimentară a costurilor de producție și a prețurilor, iar întregul ciclu se repetă la cote din ce în ce mai înalte.

Un caz particular este cel în care spirala prețuri-salarii este declanșată de creșterea salariilor din sectorul bugetar. În acest caz, există atât un efect direct, cât și unul indirect. Primul constă în creșterea nemijlocită a cererii agregate, ceea ce presează nemijlocit în direcția creșterii prețurilor. Al doilea se manifestă prin faptul că creșterea salariilor în sectorul bugetar antrenează creșterea salariilor din sectorul productiv, deoarece angajatorii sunt nevoiți să mărească, la rândul lor, salariile, pentru ca mâna de lucru să nu-i părăsească și să migreze spre sectorul public. Consecințe – directe și indirecte – similare are creșterea salariului minim și a ajutoarelor sociale.

Un indiciu important al apariției spiralei prețuri-salarii este persistența și amplificarea inflației, însoțite de dezancorarea anticipațiilor inflaționiste. Primul impuls este dat de creșterea ratei inflației mai rapid decât creșterea salariilor și, respectiv a productivității muncii. Asemenea secvențe sunt foarte probabile în cazul în care piața muncii este tensionată, ori creșterile de salarii au loc în sectoarele a căror activitate nu poate fi oprită, deoarece blochează întreaga economie și societate (transport, sănătate, învățământ etc.), ceea ce conferă salariaților și liderilor sindicali respectivi o mare putere de negociere. Creșterea salariilor poate însă continua chiar și în cazul în care puterea de cumpărare încetează să mai scadă, deoarece salariații încearcă să recupereze pierderile de putere de cumpărare suferite anterior și să se protejeze împotriva viitoarelor surprize inflaționiste. 

În România, evoluția elementelor menționate este următoarea:

Fig. nr. 1: Evoluția inflației

Fig. nr. 2: Evoluția salariului mediu brut pe economie

Fig. nr. 3: Gradul de tensionare a pieței munci

Fig. nr. 4: Anticipațiile privind evoluția prețurilor

După cum se observă din graficele de mai sus, rata anuală a inflației (indicele prețurilor de consum) a atins nivelul de 16,76% în noiembrie 2022, după care a început să scadă ușor, ajungând la 14,53% în martie 2023. Rata anuală de creștere a salariului mediu brut pe economie s-a mărit în perioada ianuarie-februarie 2023, ajungând la 13,1% față de 11,7%, respectiv 12,2% la sută în ultimele două trimestre din 2022. Această creștere a fost determinată de evoluțiile din sectorul privat (15,7% în primele două luni din 2023), ca urmare a deciziei autorităților de  majorare a salariului minim brut (cca. 33% în construcții, respectiv aproape 18% în celelalte sectoare economice), ceea ce a constituit o formă de ajustare implicită a unor salarii cu rata inflației. Accelerarea creșterii salariilor se explică, de asemenea, prin anticipațiile inflaționiste (fig. nr. 2 și fig. 4), în timp ce productivitatea muncii și gradul de tensionare a pieței muncii au avut contribuții neglijabile la dinamica salarială (fig. nr. 2). În sectorul public, ritmul de creștere a salariului s-a menținut moderat, înregistrându-se însă o augmentare de 5% în perioada ianuarie-februarie 2023 (de la 3,7% în ultimul trimestru al anului anterior), ca urmare a unor majorări salariale în administrația publică și în învățământ. Rămâne de văzut ce consecințe va avea recenta ordonanță de urgență a guvernului pentru creșterea salariilor profesorilor.

Precondiții pentru spirala prețuri salarii

Spirala prețuri-salarii presupune existența unui feedback între prețuri și salarii. Această legătură în dublu sens duce la creșterea persistentă a inflației, fără ca creșterea salariilor să țină neapărat pasul cu creșterea prețurilor. La intrarea economiei în cercul vicios, angajații cer creșteri de salarii nominale mai mari decât creșterile de prețuri ce au avut loc deja, determinând firmele să mărească în continuare prețurile. Ulterior, posibilitățile de a obține creșteri de salarii se diminuează, ceea ce face ca fenomenul remanent să fie doar inflația și consecințele sale devastatoare.

Continuarea, aici.