RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (28 octombrie, ora 22:32) – Emisiunea: „Agenda globală” – Realizator: Pavel Ionescu – Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu a găzduit astăzi o conferinţă internaţională cu tema „Provocări şi căi de dezvoltare a unei identităţi de cooperare în regiunea Mării Negre”. Într-o alocuţiune susţinută în regim online, secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană a prezentat câteva dintre concluziile care au fost trase din conflictul din Ucraina.

Mircea Geoană: În primul rând, unitatea transatlantică şi leadership-ul Statelor Unite rămân cheia securităţii în Europa. Putin a crezut că ne poate diviza şi ne poate slăbi determinarea. Dar a greşit. A eşuat în încercarea de a ne diviza şi doar ne-a întărit mai mult. Împreună aliaţii NATO şi partenerii din lumea întreagă care gândesc la fel ca noi am impus costuri asupra regimului lui Putin, prin sancţiuni masive. Şi oferim Ucrainei un sprijinin fără precedent, în special de la începerea invaziei, în februarie. Dar pentru mult mai mult decât atât, aliaţii din NATO, în special Satele Unite, Marea Britanie, Canada şi Turcia, antrenează forţele ucrainene încă din 2014. Vedem în fiecare zi pe câmpul de luptă efectul acestui antrenament. Dar sfârşitul acestui conflict nu se întrevede. Suntem prinşi în el pe termen lung. Lunile care vin vor fi dificile, cu preţuri în creştere şi întreruperi în energie, dar trebuie să ne reamintim tot timpul: ceea ce noi plătim cu bani, ucrainenii plătesc cu sânge. Şi dacă Putin va crede că poate să învingă în Ucraina, preţul pe care toţi îl vom plăti va fi de nesuportat în viitor, pentru că liderii autoritari vor gândi toţi că agresiunea dă rezultate şi vor continua să ne supună la teste. Aşa că unitatea noastră rămâne vitală.

În al doilea rând, avem nevoie să ne întărim apărarea, să cheltuim mai mult şi să ne refacem stocurile. Războiul Rusiei în Ucraina ne-a făcut mai clar de ce trebuie să ne întărim apărarea acasă. NATO ne-a întărit apărarea colectivă şi capacitatea de descurajare încă din 2014, ca răspuns la anexarea ilegală de către Rusia a Crimeei. Şi avem trupe mai multe, cu capabilităţi semnificative aeriene şi navale. Şi având promisiunea cheltuirii pe apărare a minimum 2% din PIB la summitul din Madrid anul acesta, am decis să facem încă mai mult, am dublat de la 4 la 8 grupurile de luptă în estul Europei, am crescut capacitatea lor de a se întări până la nivel de brigadă şi am ridicat până la aproape 300.000 forţele de reacţie rapidă. Dar pentru ca nivelul de descurajare să fie eficient, avem nevoie să creştem producţia şi distribuţia de arme şi muniţii, să plasăm comenzi noi şi să ne refacem stocurile. Iar pentru asta trebuie să cheltuim mai mult pe apărare. 2% nu este plafonul, este începutul. Salut faptul că mai mulţi aliaţi au fost de acord să cheltuiască în plus şi că România continuă să reprezinte un exemplu. Nu trebuie să existe vreun moment de îndoială la Moscova, NATO este hotărâtă să facă tot ce îi stă în putinţă pentru a apăra fiecare centimetru de pământ aliat şi pe toţi cei aproape un miliard de cetăţeni ai noştri.

În al treilea rând, trebuie să ne creştem rezilienţa la nivelul societăţilor şi a infrastructurilor, în plan fizic, dar şi în cel digital. Pentru a avea societăţi mai puternice trebuie să fim mai puţin vulnerabili şi pentru asta trebuie să se pună capăt dependenţelor.

Realizator: Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, vorbind la o conferinţă organizată azi de Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu.

Organizatorul conferinţei a fost conferenţiar universitar Silviu Nate, directorul Centrului de Studii Globale. În prezentarea sa acesta a susţinut că prin atacarea Ucrainei preşedintele Vladimir Putin a încercat fără să reuşească să rupă relaţia transatlantică şi să slăbească Europa.

Silviu Nate: Acest moment critic pe care îl trăim acum în relaţiile internaţionale cred că este un pericol bazat cumva pe dorinţa preşedintelui Putin de a răsturna atlantismul. Dacă privim la Marea Neagră şi o aşezăm în centrul hărţii lumii vedem că această regiune a împrumutat câteva dintre valenţele Cortinei de Fier şi aruncă o lumină asupra disputei dintre marile puteri. Pretenţia lui Putin de revenire la ordinea globală din perioada sovietică este în mod factual direcţionată împotriva NATO. Lordului Hastings Ismay, primul secretar general al Alianţei Nord-Alantice, îi aparţine celebra remarcă: „Scopul creării NATO a fost de a ne asigura că îi ţinem pe sovietici în afara Europei, pe americani înăuntru şi pe germani jos”. Ştim că ambele războaie mondiale au pornit în Europa, asta e istoria, nu putem să contestăm sau să neglijăm acest aspect. Dar prezenţa americană a reprezentat factorul stabilizator pe acest vechi tărâm numit Europa. Poate că planul lui Putin a fost de a inversa principiul existenţial al NATO, bazându-se la începutul invaziei sale pe dependenţa energetică a Germaniei, crescând relevanţa europeană faţă de Rusia şi discreditând rolul Americii în Europa. Opţiunea pe termen scurt a lui Putin, ca fereastră de oportunitate, a fost revenirea la revizionismul istoric, prin folosirea aşa-numitelor conflicte îngheţate din zona extinsă a Mării Negre şi a uniunii cu Belarusul pentru a extinde presiunea asupra Europei şi a NATO. Deşi calculele sale s-au dovedit nu foarte eficiente, principalul lui scop a fost de a schimba regimuri, pentru a păstra în orbita Rusiei ţări non-NATO şi a încuraja naţionalismul prin invitarea statelor lacome la revizionism. Putin a mizat pe un răspuns slab al europenilor şi pe relaţii intraeuropene fracturate. În caietul lui de notiţe şansele succesului creşteau, pe măsura eşecului Europei Centrale. Iar ecoul din Belarus şi Ucraina s-ar fi rostogolit la Washington şi ar fi răsturnat principiul enunţat de lordul Ismay.