Adriana
Publicat în 3 ianuarie 2018, 17:07 / 228 elite & idei

Sorin Cucerai: Despre absența la vot

Sorin Cucerai: Despre absența la vot
+ Observator

Despre absența la vot

Fiindcă (mai ales) după alegerile din 2016 am început să fiu asaltat de păreri care mai de care mai extravagante pe tema asta, am să încerc aici, cât de simplu pot, să dărâm niște mituri cu care lucrează opoziția civică (și parțial cea politică).

Știu de pe acum că nu voi avea sorți de izbândă, însă trebuie cumva să încerc să opresc șuvoiul de inepții – măcar pentru bunăstarea mea lăuntrică. Despre absenteiști, așadar.

1. În primul rând, în ciuda aparențelor, adevărul e că în realitate nu știm care e nivelul de absenteism din România. Asta pentru că listele electorale sunt cel puțin discutabile.

România are o populație de 20 de milioane de cetățeni, iar pe listele electorale sunt înscriși 18,5 milioane de alegători. Se vede cu ochiul liber că ceva e în neregulă: e imposibil ca în România să trăiască doar 1,5 milioane de locuitori cu vârsta între 0 și 17 ani (cei fără drept de vot) – iar datele INS confirmă această imposibilitate.

Asta face ca, din motive care îmi scapă, listele electorale să fie cumva suprapopulate. Caz în care nivelul real de absenteism e (semnificativ) mai mic decât cel prezentat oficial.

Și nu, să nu-mi spuneți că diferența e dată de diasporeni. Cum statul român nu știe câți cetățeni români locuiesc în străinătate (se vehiculează doar cifre estimative, dar cifra reală e necunoscută), diasporenii nu apar ca atare în listele electorale.

2. În al doilea rând, în toate țările în care sunt organizate alegeri libere, prezența la vot este direct proporțională cu nivelul de venit, cu nivelul de educație și cu vârsta.

Simplu spus, cei mai înstăriți ies – pretutindeni în lume – mai mult la vot, proporțional vorbind, decât cei mai săraci; cei mai educați mai mult decât cei mai puțin educați; și cei mai vârstnici mai mult decât cei mai tineri.

(De-asta, de exemplu, nicăieri în lume nu există vreun partid care să își stabilească strategia electorală bazându-se pe electoratul cu vârsta cuprinsă între 18 și 24 de ani, fiindcă ăsta e electoratul cel mai imprevizibil: nu știi niciodată dacă va vota și, dacă da, în ce proporție.)

În caz că fie nu știați, fie ați uitat, în România doar 14,4% din electorat are studii superioare, 41,4% are un nivel mediu de educație, iar 44,2% are un nivel scăzut de educație.

În același timp, în 2016 70% din populația ocupată avea un venit lunar net de cel mult 2.000 de lei pe lună (40% aveau un venit cel mult egal cu salariul minim).

În condițiile astea, dată fiind legătura directă dintre nivelul de educație și de venit și prezența la vot, e de așteptat ca, realist vorbind, nivelul de absenteism să fie (destul de) ridicat – chiar dacă mai scăzut decât cel oficial.

3. În al treilea rând, ca să scoți lumea la vot e nevoie de organizare și de resurse. E relativ ușor și ieftin să scoți la vot o anumită categorie de electorat din urbanul mare. Dar nici măcar urbanul mare nu e compus exclusiv din această categorie de electorat.

Pentru celelalte categorii ai nevoie de organizații – în cât mai multe orașe, comune și sate (preferabil în toate). Iar organizațiile costă (cel puțin) bani și oameni. Dacă nu ai nici bani și nici oameni, e imposibil să scoți lumea la vot.

PSD are un electorat stabil și semnificativ (ca pondere între cei care ies la vot) tocmai fiindcă are foarte multe organizații. Prin contrast, USR are doar 2.000 de membri. E greu să scoți oameni la vot într-o proporție semnificativă cu doar atât de puțini membri.

4. În al patrulea rând, e vorba de felul în care sunt finanțate partidele politice. La noi, partidele primesc bani publici doar în funcție de procentul de voturi obținute – și asta se întâmplă doar pentru partidele parlamentare.

Sistemul ăsta – finanțarea pe procent – stimulează partidele să își producă electorate captive și/sau hardcore, pe care știu că se pot baza în orice circumstanțe – și, în același timp, să limiteze participarea la vot a electoratului general (pentru ca electoratele lor să ajungă să reprezinte un procent cât mai mare din electoratul prezent la vot).

Dacă, de exemplu, ai un electorat captiv și unul hardcore care împreună reprezintă 18% din electoratul general, iar la alegeri se prezintă doar 40% dintre alegători. tu obții un procent de 45% din voturi, deci 45% din fondurile publice alocate partidelor ajung la tine. Pe scurt, te-ai scos.

(În paranteză fie spus, ăsta ar putea fi un motiv pentru care listele electorale sunt suprapopulate: așa te asiguri că, în realitate, electoratul tău captiv împreună cu electoratul tău hardcore au o pondere mai mare decât cea oficială, deci la tine ajung mai mulți bani.)

Pentru a crește nivelul de prezență la vot, finanțarea pe procent ar trebui înlocuită cu finanțarea pe vot – ceea ce va obliga partidele să încerce să obțină cât mai multe voturi, deci să scoată la vot cât mai multă lume, exact invers decât e acum.

5. În al cincilea rând, e vorba de oferta electorală/politică. Adică, pe scurt, de atenția față de agenda cetățeanului – care e publică, o găsești gratis în fiecare Eurobarometru, dacă n-ai bani să faci propriile cercetări.

Ei bine, cel puțin în ultimii 5 ani, sărăcia și sănătatea au fost constant, în diverse forme, principalele două probleme de pe agenda cetățeanului.

În 2016, singurul partid care a atins astea două puncte în programul lui electoral a fost PSD. Dacă vă mirați că a fost preferat altor partide, mai simpatice, vă mirați degeaba. Răspunsul e în fața ochilor voștri – e nevoie doar să-i deschideți.

Vă reamintesc că în 2004 a câștigat sloganul „Să trăiți bine!”, care răspundea acelorași puncte de pe agenda cetățeanului.

În concluzie, nu poți spera la un nivel mai scăzut al absenteismului dacă nu găsești o formulă prin care să răspunzi problemelor de pe agenda cetățeanului. Dacă îl ignori în mod repetat, cetățeanul va sfârși prin a te ignora la rândul lui – zău că nu e greu de înțeles.

6. În fine, în al șaselea rând, e vorba de sistemul de vot, care e destul de restrictiv. Mersul la vot este acum relativ simplu doar pentru cei care locuiesc permanent în localitatea de domiciliu. Pentru toți ceilalți e foarte complicat, sau chiar prohibitiv.

Actualul sistem de vot trebuie completat cu votul prin corespondență, cu votul electronic și/sau cu votul anticipat. Toate astea într-o formulă simplă și ușor de înțeles pentru cei 44,2% cu nivel scăzut de educație.

7. Dincolo de toate astea, există unii care cred că absenții ar fi de fapt opozanți ai PSD. Îmi pare rău să vă spun, dar o prezență la vot de 30-40% este statistic relevantă pentru electoratul ca întreg.

Adică, cu o anumită marjă de eroare, dacă s-ar prezenta la vot 100% din electorat, rezultatul nu ar fi semnificativ diferit de cel obținut printr-o prezență la vot de 30-40%. Dacă nu mă credeți, întrebați orice sociolog.

Așa că, mai degrabă decât să visați cai verzi pe pereți, să vă țineți cu dinții de miturile care vă convin și să înjurați tot ce vă contrazice reveria ideologică, ați face mult mai bine, presupunând că vă pasă într-adevăr de democrația românească (ceea ce. să recunoaștem, e mai degrabă discutabil) dacă v-ați ocupa serios de punctele (1)-(6).

Ultima ora:

ObservatorAneta Bogdan: Meaning 2021

PoliticLudovic Orban, despre comunicarea în Coaliţie: Nu fac bine declaraţiile polemice, coeziunea în comunicare e esenţială

EconomieCorina Popescu: Electrica anunță finalizarea primei etape a fuziunii prin absorbție a celor trei companii de distribuție a energiei electrice din cadrul Grupului

ExternRobert Lupițu: Președintele Klaus Iohannis îl decorează pe ambasadorul american Adrian Zuckerman pentru implicarea în dezvoltarea Parteneriatului Strategic România – SUA

SocialVictor Negrescu: Recomandări pentru sprijinirea educației și reducerea decalajelor

EvenimenteRăzvan Orășanu: Vrem să creăm un program săptămânal – un soi de mix de conferințe dedicate subiectului și webinarii dedicate profesorilor, toate legate de digitalizarea în educație

CulturaCristina Popescu: ZIUA CULTURII NAȚIONALE. 150 DE ANI DE LA PRIMA SERBARE A ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI

EditorialAneta Bogdan: Meaning 2021



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe