Lumea s-a excitat şi jubilează la “evenimentele pilot” (concerte, teatre) după care cică vom monitoriza şi vom şti ce se întâmplă cu virusul. Totul a plecat de la marele concert din Barcelona din 27 martie, care se zice că “n-a avut nici un efect în transmiterea virusului”. 1000 de primari de oraşe din toată lumea au intrat brusc în fibrilaţii la perspectiva de a redeschide sezonul de showuri urbane, inclusiv vreo trei din România, plus guvernul. Presa a înghiţit ştirea ca pelicanul, fără să mai ceară detalii.
Problema e că Olanda a încercat să reproducă un program similar de evenimente-pilot. Dar fiind ei olandezi, iar nu spanioli sau români, au luat chestia în serios şi şi-au dat seama că “verificarea” e o vrăjeală, totul fiind bazat pe auto-raportare din partea celor care luaseră parte, treaba nu se leaga. Cu alte cuvinte, da, facem marea deschidere şi “evenimentele pilot” că asta e, dar pretenţia de ştiinţificitate e slabă, mizăm că nu se va întâmpla nimic şi Dzeu cu mila. O metodologie robustă de a verifica mii de persoane post-eveniment nu există; doar entuziasm şi wishful thinking. În Olanda acest pseudo-experiment (Fieldlab) a sfârşit în fiasco şi a fost anulat. Dar na, ei sunt olandezi, n-au umor.
Iar valul 4 va veni, după cum spun epidemiologii. Dacă nu acum, atunci în toamnă.