OraNoua.ro
Publicat în 1 iunie 2016, 16:45 / 301 elite & idei

Sorin Moisă: Avem un interes ofensiv de a crea o piață regională. Strategia energetică trebuie asumată și de partidele politice

Sorin Moisă: Avem un interes ofensiv de a crea o piață regională. Strategia energetică trebuie asumată și de partidele politice

România trebuie să vină la Bruxelles cu interese formulate coerent pe care să le negocieze ulterior cu partenerii europeni, spune, pentru RFI, europarlamentarul Sorin Moisă.  Lobby-ul românesc este încă slab  – energia poate fi însă excepția, mai ales că urmează o perioadă vitală, în care se schimbă piața și regulile ei, iar potențialul energetic ar putea transforma România într-un jucător adevărat, cu impact regional, crede eurodeputatul.

Potrivit ministrului de resort, Strategia Energetică a României, valabilă  cel puțin până în anul 2030, va fi finalizată în această toamnă . Estimări preliminare ale executivului arată că sunt necesare în sectorul energetic investiții de 100 de miliarde de euro.

Dincolo de orice, viitoarea strategie trebuie asumată de partidele politice. Altfel, râmâne doar pe hârtie, iar România își irosesște un potențial uriaș  –  avertizează Sorin Moisă, membru al Comisiei pentru Comerț Internațional:

 

Sorin Moisă: Toate regulile de joc în materie de energie vor fi reașezate în următorii doi ani. Este o perioadă în care este crucial, nu pentru că ar fi vreo modă, nu pentru că așa fac țările cuminți sau înțelepte, ci pentru că este vital, să ne asigurăm că această nouă arhitectură a pieței europene a energiei, care se crează în acești ani, include și preferințele românești. Pentru a le include, trebuie să le formulăm. Din păcate, de multe ori, suntem destul de slabi în a verbaliza lucrurile care ne dor și să le aducem la masa negocierilor. De multe ori suntem destul de rapizi în a concluziona că suntem marginalizați, că sunt tot felul de conspirații împotriva noastră. Nu este așa. Simpla verbalizare coerentă a unui interes al celui de-al șaptele stat membru al Uniunii Europene contează. Sunt sectoare care au interese oarecum concurente. Avem resurse regenerabile, petrol și cărbune. Este evident că trebuie să vii cu o sinteză coerentă. Toți vor să supraviețuiască, toți sunt ai noștri și este în interesul nostru să avem un mix energetic pe termen mediu și lung, care să ne permită să absorbim șocuri. Este greu să administrezi atâtea interese. Administrația nu are încă nivelul de profunzime și sofisticare pe care ar putea să îl aibă. Nu reușim să ajungem foarte ușor la această sinteză.

Reporter: Bruxellesul transmite că vrea o accelerare a piețelor energetice regionale. Cum poți să îți pui problema, într-o țară în care infrastructura este atât de deficitară, că ai putea să accelerezi crearea unei rețele regionale?

S.M: Sunt zone ale rețelei care sunt într-adevăr deficitare. Sunt și zone care au fost upgradate. Costurile de întreținere ale unei rețelele care ar putea să distribuie și să transporte mult mai mult sunt relativ mari, în raport cu o subfolosire a rețelei. Acestea sunt costuri fixe. S-ar putea ca o parte din pierderi sau din costuri să vină și de acolo.  Costul non-energiei din factura de energie este foarte mare în Europa, iar în România este peste media europeană. Avem mult de recuperat la acest capitol. Producem cam toate tipurile de energie. Energiile regenerabile tip vânt și solară se îndreaptă către maturitate din punct de vedere tehnic și urmează maturitatea economică. Avem un interes ofensiv de a crea o piață regională. Cred că pericolul interconectării nu este foarte mare. În mod clar viitorul este interconectarea. Avem abundență energetică și ținem energia în interior. Probabil că trebuie să depășim această mică angoasă protecționistă și să avem destulă energie ieftină pentru populație și pentru firmele noastre și să putem și exporta. România se poate specializa în domeniul energetic. Are tot ce îi trebuie și are și capacitate instalată. Lucrurile chiar funcționează. Asta nu este o problemă. România, cu resursele ei de la Marea Neagră și cu ce mai are on shore poate să devină centrul acestui hub.

Rep: La Bruxelles se vorbește foarte mult despre uniunea energetică. Cu toate acestea, piețele naționale sunt monopolizate și supra reglementate. Așa este și în cazul României. Cât de plauzibil este să mai așteptăm o uniune energetică după pilonii pe care îi vrea Bruxellesul?

S.M: Avem în pregătire pachete legislative europene care vor așeza în termeni concreți, legislativi, prin stabilirea unor obligații efective, construcția acestei piețe europene a energiei. Interconectările despre care vorbim sunt primul pas, unul gigantic pentru crearea pieței energie, pentru participarea noastră ca jucător pe această piață. Vom avea sisteme de reglementare națională tot mai coordonate și compatibilizate la nivel european.

Rep: În timp ce dumneavoastră vorbiți despre aceste lucruri, apar proiecte de tipul Nord Stream 2. Cred că acesta periclitează întreaga idee de solidaritate în Uniunea Europeană.

S.M: Este mult egoism în proiectul Nord Stream 2. Parlamentul European s-a pronunțat foarte ferm și cvasi unanim împoriva Nord Stream 2, inclusiv parlamentari PPE germani. Ați văzut cât de frumoasă și fără echivoc a fost atitudinea Parlamentului, în marea lui majoritate, în rezoluția pe care am adoptat-o sesiunea trecută.

Rep: Îți asiguri securitatea energetică cu riscul de a polua, de a avea costuri mai mari, dar ca să te știi în siguranță sau renuți la sursele clasice de energie și te duci pe regenerabile?

S.M: Securitatea energetică înseamnă un mix energetic înțelept. Nu te poți baza doar pe vânt și pe energie solară. Se poate ca o lună să nu bată vântul și să fie înnorat.

Rep: În cazul României cum ar arăta acest mix?

S.M: Să avem cărbune cât mai competitiv economic și cât mai curat. Nu aș spune, dogmatic, că renunțăm cu totul la cărbune sau că renunțăm cu totul la tot ce emite carbon. Trebuie să avem grijă ca partea din mix care se bazează pe hidrocarburi să fie cât mai curată posibil.

Rep: Aveți semnale de la București că se lucrează în acest sens la strategia energetică?

S.M: Cred că sunt conștienți de toate aceste lucruri. În ce măsură ele se vor transforma în alegeri strategice așezate în această strategie energetică pe care o pregătim și vor fi transpuse în practică prin instrumente legislative sau economice, nu pot să vă spun. Am mai avut o strategie, cea din 2007. Aceea este o strategie pe hârtie. Dacă vă uitați la ce s-a întâmplat și comparați cu strategia, o să vedeți că nu au nicio legătură una cu alta. Strategia energetică trebuie asumată și de partidele politice. Ar fi înțelept ca această strategie să discutată cu și asumată de ele, pentru că atunci când vine un partid sau altul la putere, să nu te trezești că ce s-a discutat rămâne în urmă sau rămâne literă moartă.

Rep: În viziunea dumneavoastră, ce ar trebui să facă România, rapid, în așa fel încât să se transforme, cu adevărat, într-un jucător regional pe această piață?

S.M: Să își creeze o piață lichidă a gazului, să se interconecteze. Poate să găsească un echilibru mai potrivit pentru resursele regenabile. Să avem mai mult curaj și să nu considerăm că interesul național presupune să reproducem cu fidelitate imaginea de astăzi a economiei românești sau a sectorului energetic. Interesul național este cel puțin la fel de mult legat de viitor, pe  cât este legat de prezent. Trebuie să vedem în ce direcție merge lumea. Se merge și spre regenerabile și spre decarbonizare. Trebuie să găsim un echilibru just. Trebuie să mergem spre tendința europeană și mondilaă. Câștigătorii de mâine, vor avea acest lucru ca interes național, nu situația noastră de astăzi.

Rep: Ce înseamnă TTIP-ul pe filiera energetică?

S.M: Sunt temeri, dar este și o oportunitate. Toți vrem să avem energie cât mai ieftină. Pentru a fi competitivi industrial ne trebuie energie ieftină. Bună parte din prețul energiei în Europa nu este costul energiei propriu-zise. Sunt taxe, impozite, costuri de distribuție, costuri indirecte. Este adevărat că America are energie ieftină. Acest fapt este o oportunitate pentru noi. A fost revoluția gazului de șist. Trebuie să profităm de această situație economică pentru a ne îmbuntăți securitatea energetică și prețurile energiei. O piață concurențială are prețuri mai competitive. Aveți exemplul Gazprom și monopolul lui. Cu cât sunt mai prezente America și alte surse pe piața energiei, cu atât puterea monopolului Gazprom este mai mică.

Rep: Cum vedeți venirea pe piață a petrolului iranian?

S.M: Foarte multă lume a fost angoasată de acest lucru. Reprezenta o cantitate de petrol în plus, într-o perioadă în care prețul petrolului era jos. Totuși suntem aproape la 50 de dolari barilul. Se pare că șocul iranian a fost resorbit.

Rep: Ați lansat acea consultare publică, cu companiile din România, pe tema așteptărilor și nevoilor lor de la TTIP. Vă rog să îmi rezumați feedback-ul pe care l-ați primit pe câteva  sectoare cheie.

S.M: Pe energie, vrem comerț liber. Pe IT, firmele românești vor ca TTIP-ul să nu impună obligații de localizare geografică a datelor. Noi suntem puternici pe IT și simțim că multe dintre centrele de date ale occidentului ar putea să fie în România. În domeniul auto, avem și constructorii de automobile ca atare, ca produse finite, Dacia și Ford, dar avem foarte mulți constructori de piese, de subansambluri. Cu cât mai multe dintre standardele care se pun pe piață se integrează în autovechicule, cu atât mai mare este piața pentru acești producători. Aceste piețe sunt similare în America de Nord și în Europa.

rfi.ro

Ultima ora:

ObservatorVictor Vevera, Mireille Rădoi, Doina Banciu: 500 de ani de la „cel mai important document al culturii românești”. Simpozion la BCU „Carol I”

PoliticRemus Pricopie: Este politica o profesie serioasă?

EconomieNovel Research, Editura Club România: Trenduri în reglementări financiare

ExternIulian Fota, despre concluziile summit-ului Biden-Putin

SocialMarian Staș, despre criteriile pentru școlile-pilot: Cel mai important e să vrea și al doilea să poată

EvenimenteVictor Vevera, Mireille Rădoi, Doina Banciu: 500 de ani de la „cel mai important document al culturii românești”. Simpozion la BCU „Carol I”

CulturaFlaviu Predescu: Marile portrete ale lui Nadar. Expoziție la Timișoara

EditorialCiprian Stănescu: Educația viitorului în realitatea mixtă. Top 3 provocări pentru Generația Z



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe