de Sever Voinescu Toată lumea știe faimoasa observație a lui Umberto Eco: „Reţelele de socializare dau drept de cuvînt unor legiuni de imbecili care înainte vorbeau numai la bar după un pahar de vin, fără a dăuna colectivităţii. Erau imediat puşi sub tăcere, în timp ce acum au acelaşi drept la cuvînt ca şi un premiat cu Nobel. Este invazia imbecililor. Televiziunea a...

de Sever Voinescu Un cititor al Dosarului nostru de săptămîna trecută îmi măr­turisește impresii după ce l-a citit și îmi împărtășește că, meloman fiind, nu a găsit un răspuns mulțumitor la întrebarea: se poate vorbi, de fapt, despre muzică? Întrebarea lui mă zgîndăre pentru că vine în această perioadă în care bodogăn un anume fel de prezentare a muzicii,...

de Sever Voinescu Nu a trecut mult timp de cînd adorabili ignoranți, apostolii dezinhibați ai noii lumi, scandau pe străzile țării că vor spitale, nu catedrale. Cred ei că spitalele sînt semnul civilizației unei țări, nu catedralele. Îi enervează că bugetele publice (de stat și locale) susțin construcția bisericilor, în general, și a Catedralei Neamului, în special. Dar...

de Sever Voinescu Muzeul greșelilor Cu ani în urmă, dl Andrei Pleșu a publicat o carte intitulată Despre îngeri.Cartea a avut mare succes. Cînd a fost lansată la Cluj, evenimentul s-a petrecut la Universitate, într-un amfiteatru plin de oameni. După ce autorul a vorbit despre carte și despre îngeri, publicul a fost invitat să pună întrebări. Din sală, cineva probabil...

de Sever Voinescu Este pentru prima dată în istoria României cînd occidentalizarea țării se produce prin contactul direct, nemijlocit, al poporului cu valorile Vestului. Toate valurile de occidentalizare care au trecut peste România (și cel de la jumătatea secolului al XIX-lea, și cel dintre cele două Războaie Mondiale) s au realizat prin intermediul elitelor. Ele erau cele care...

de Sever Voinescu Aflu că un important regizor de teatru, veritabil reper în privința montării pieselor lui Shakespeare, vizitînd acum cîteva decenii Verona, a ajuns la balconul Julietei (unul dintre cele mai turistice puncte ale adorabilului oraș). Din curtea interioară a imobilului, în care pătrunzi printr-o intrare boltită, regizorul privea balconul, iar ghidul îi explica precis...

de Sever Voinescu M-am bucurat enorm să-l văd pe Papa Francisc vizitînd România. M-au bucurat mult mesajele lui de unitate și de fraternitate (ce frumos i s-a adresat Patriarhului nostru: „Mio caro fratello Daniele“!). M-a emoționat, mai ales, modestia lui („Am venit aici ca un pelerin…“) deloc jucată. Prin contrast, cu atît mai mult s-a putut vedea trufia unora dintre ai...

de Sever Voinescu Rîsul, se știe, e sănătos. E recomandat oricui. Dar nu chiar oricînd. Uneori, rîsul e cumva obligatoriu – cum să nu rîzi la o comedie bună sau cînd vezi un comic talentat făcînd în toate felurile? Dar de cele mai multe ori e facultativ. Rîzî cînd îți vine. Există o vastă tipologie a rîsului – de la rîsul expirator la rîsul încordat, de la rîsul...

de Sever Voinescu De 25 de ani citesc Jurnalul fericirii fără să mă opresc. Obișnuiesc să o deschid la întîmplare și citesc paginile una după alta. Fragmentul asupra căruia îmi cad acum ochii este datat „Mai 1960“. Iată-l: „Căratul tinetelor la Jilava ia, cînd ele sînt pline ochi, aspecte jalnice și caraghioase. Cea mai neînsemnată mișcare neconformă cu echilibristica...

de Sever Voinescu După Freud, a început nebunia identității. Sigur că și înaintea teribilului doctor neurolog oamenii se întrebaseră cine sîntem, de unde venim și unde ne ducem. Dar întrebările erau filozofice, se refereau la noi ca specie sau, mai ambiguu, ca ființe, vizau soarta omenirii. După ce Freud a băgat în mintea omului în curs de modernizare că în el șade un fel de...