OraNoua.ro
Publicat în 17 februarie 2016, 17:22 / 273 elite & idei

Teodor Baconschi: De ce omenirea nu se va autodistruge. Viitorul ca iubire a aproapelui

Teodor Baconschi: De ce omenirea nu se va autodistruge. Viitorul ca iubire a aproapelui

de Teodor Baconschi

Omul s-a consolat dintotdeauna cu profetiile atribuite inspiratiei divine.

Citeste toate textele scrise de Teodor Baconschi pentru Ziare.com

Asemeni poetului, profetul sondeaza necunoscutul, populandu-l cu metafore, imagini, alegorii ori simboluri.

Si cine se poate complet lipsi de profeti? Vrem cu totii sa stim, cat de vag, cum va arata viitorul! Intr-o lume dominata de incertitudini puternice, revendicam certitudini oricat de slabe.

Cum tot ce era odinioara sacru a fost reprodus in modernitate sub o forma profana, au aparut si discipline (precum futurologia) care pretind ca pot indeplini, riguros, stiintific, vechiul oficiu de prevestire a celor ce urmeaza.

Comunismul si nazismul – totalitarismele veacului 20 – au fost in esenta tot viziuni eshatologice, adica naratiuni „exemplare” despre sfarsitul istoriei.

Istoria, o stim dintr-o formulare a lui Mircea Eliade, are prostul obicei de a ne teroriza. De aceea,sfarsitul istoriei ramane o miza paradoxala pentru fiecare generatie.

Ne dorim ca imperiul neprevazutului sa dispara, lasand loc unei conditii umane transfigurate, fericite, stabile, fara surprize.

Specia noastra (homo sapiens) s-a modelat prin trei revolutii: cea cognitiva, care a permis aparitia limbajului articulat, cea agricola, care a domesticit natura, rezolvand chestiunea vitala a hranei, si cea stiintifica (inceputa abia acum 500 de ani) – care a facut din omul contemporan demiurgul unor energii transformatoare fara egal.

Fiecare dintre noi a devenit, astazi, un homo connecticus. Ne ajuta asta sa citim mai bine semnele timpului? Putem proiecta dinamica umanitatii mai bine decat acum un secol?

Pe scara mica, da, avem destui Jules Vernes (scriitorii de SF) care compun de fapt scenarii despre viitorul comun al omenirii globalizate. Acesti noi profeti sunt insa mai curand pesimisti.

Urmand pilda scenaristilor de la Hollywood, care ne ofera supradoze curente de filme-catastrofa, scriitorii SF, dar si politicienii, legati de cercurile savante din marile universitati si centre de cercetare, strapung misterul timpului viitor pe o nota alarmata si adeseori alarmista. Ei prevad tot mai des o planeta distrusa de hiperactivitea economica umana, dezechilibre climatice letale pentru intreaga specie, dezastre ecologice de tot soiul.

De partea lor, strategii militari se straduiesc sa ne apere viitorul de riscurile unor atacuri mortale, care ar putea lovi baza insasi a civilizatiei. Si ei, ca si savantii „civili”, ne aduc aminte ca lumea interconectivitatii generalizate e foarte fragila.

Vedeam recent un clip video despre o posibila atacare, prin detonarea unei bombe in spatiul circumterestru, a retelei electrice americane. O bomba pe care ar putea-o fabrica orice stat de pe axa (fluctuanta) a „raului”. O arma accesibila ca pret si tehnologie pentru multe state semi-esuate, conduse de tirani dornici sa-si apere pielea cu orice pret.

Daca productia de electricitate ar fi invalidata printr-un asemenea atac, SUA ar cadea in anarhie si apoi in barbarie in mai putin de un an. Evident, de vreme ce toata economia e pilotata de computere care au nevoie de electricitate.

Totul e interconectat si tocmai asta ne face vulnerabili, pentru ca o singura lovitura poate „stinge lumina”.

Stim ca multi americani (oamenii bogati sunt cei mai atasati de viata terestra…) si-au construit bunkere unde ar putea supravietui cativa ani, in cazul unui atac nuclear devastator. Aceste strategii individuale de salvare sunt insa caraghios insulare. Pentru ca, odata cu eventualul colaps economic american, economia globala s-ar prabusi in cel mai spectaculos joc de domino.

In realitate, filozofia politica ar trebui sa-si puna o alta intrebare: este interconectivitatea globala reversibila pe cai voluntare si negociate? Eu as spune ca nu. Stim din trecut ca exista economii autarhice. Dar stim si ca ele nu mai sunt posibile, obiectiv, in lumea noastra: lumea imbogatirii colective in retea.

Lacomia, ca motor psihologic al capitalismului mondial, nu va face loc smeritei autolimitari sau oricarei alternative autarhiste, doar pentru ca niste profeti postmoderni vantura amenintarea ca putem pierde, in cateva luni, totul.

Sa speram insa ca va fi pace (adica status quo) suficient de mult incat sa trecem, cu adevarat, intr-o etapa noua. O era in care distribuirea globala a bunurilor sa capete o echitate rezonabila.

Deja tindem spre spiritualizarea economiei. Digitalizarea e o dematerializare, iar eliberarea de materie este – si va ramane – o sursa de gandire spirituala, non-violenta.

Automobilul electric, supra-abundenta energetica, disparitia banilor fizici, digitalizarea administratiei si redesenarea relatiilor internationale sub ethosul unui nou umanism postindustrial ce ar putea – prin cumulare si interactiune – sa defineasca alti vectori comportamentali.

Intram, pe nesimtite, intr-o economie a „seruirii”, sau a impartasirii, cum am spune pe romaneste. Tot mai mult continut gratuit, online, tot mai putine ore de munca la banda, robotizarea completa a proceselor industriale, o noua economie sociala a joburilor din tertiar – iata datele care ar putea prefigura un viitor diferit, mai putin grevat de riscurile agresiunii militare „clasice” (includ aici razboiul hibrid, care s-a banalizat).

Hope for the best, prepare for the worst? De ce nu invers? Oricum, nu trebuie sa fim profeti pentru a ne reaminti ca suntem programati genetic pentru supravietuire si ca nu poti conserva umanul prin negare sau mutatii incontrolabile.

Avem un viitor numai in masura in care ne vom prezerva umanitatea, adica ratiunea dominanta, capabila sa tina in lesa animalitatea noastra antropofora. Asta nu tine de pesimism sau de optimism, ci de iubirea aproapelui.

Teodor Baconschi este doctor in antropologie religioasa si istorie comparata a religilor, Universite Paris Sorbonne – Paris IV.

ziare.com

Ultima ora:

ObservatorMireille Rădoi: Începe Festivalul Strada de C`Arte, în care se vor lansa peste 40 de volume și vor avea loc concerte, proiecții de film sau lecturi publice

PoliticKlaus Iohannis anunță candidatura României la Consiliul ONU pentru Drepturile Omului

EconomieIonuț Stanimir: Primul Raport de Inteligență Financiară realizat de BCR – Situația financiară este a doua dimensiune importantă pentru români, după sănătate

ExternElena Calistru: Un pic de voință de a te mișca spre mai bine

SocialAlina Rizi: Sa regenerezi orasul ia timp

EvenimenteFlaviu George Predescu: Vă invit la lansarea cărții mele „O dimineață de sâmbătă”, dedicată lui Bogdan Andrei Gavrilă

CulturaMireille Rădoi: Începe Festivalul Strada de C`Arte, în care se vor lansa peste 40 de volume și vor avea loc concerte, proiecții de film sau lecturi publice

EditorialCristian Unteanu: Dincolo de scandalul cu submarinele, avem încleştarea geopolitică pentru controlul pieţelor mondiale



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe