Matei Bogdan
Publicat în 18 ianuarie 2022, 18:03 / 165 elite & idei

Teodor Baconschi: De ce vom avea un an agitat. Care sunt riscurile strategice în viziunea unor specialiști care cu adevărat se pricep

Teodor Baconschi: De ce vom avea un an agitat. Care sunt riscurile strategice în viziunea unor specialiști care cu adevărat se pricep

de Teodor Baconschi

În viziunea Council on Foreign Relations (Consiliului pentru Relații Externe), 2022 trece în revistă provocările. Toate au ceva comun: sunt fondate pe un revizionism anti-occidental. 
Fondat în 1921 și bazat la New York, Consiliul pentru Relații Externe („Council on Foreign Relations”) este un prestigios think-tank american independent, cu o componență de elită, din care n-au lipsit niciodată foști secretari de stat, ex-directori CIA, mari figuri bancare sau juridice, personalități media sau autorități academice. În Consiliu s-a reunit crema societății americane, explicând astfel influența globală de care se bucură această structură deja seculară, pe al cărei site – https://www.cfr.org. – vă invit să zăboviți, mai ales că nu avem nici pe departe vreo entitate autohtonă comparabilă (ca expertiză, buget & impact).  Printre multe alte produse analitice oferite comunității de experți în relațiile internaționale, Consiliul publică anual o listă de riscuri cu care se confruntă Occidentul (și pe care trebuie să le gestioneze ca atare).  Îmi propun să le comentez succint pe cele aferente anului în curs. Lista cuprinde două secțiuni: una e dedicată riscurilor cu probabilitate ridicată și impact moderat, iar cealaltă include riscurile cu probabilitate scăzută și impact ridicat.    Prima grupă se deschide cu perspectiva degradării situației umanitare din Afganistan, unde penuria alimentară, instabilitatea politică și diminuarea asistenței externe ar putea declanșa un val de refugiați economici orientat. Destinația acestor oameni ar fi UE, care va contabiliza, prin urmare, daunele colaterale retragerii americane din această țară furtunos recucerită de forțele talibane.  Al doilea risc sigur, cu impact moderat, vizează situația din Haiti – un stat practic eșuat – unde revoltele interne, degradarea securității publice și criza de alimente vor produce, de asemenea, un exod (orientat de data aceasta spre state din America Centrală și Latină, dar – via Porto Rico sau Mexic – și spre SUA).  O degringoladă similară este anticipată în Liban – biblicul teren al unor conflicte interreligioase cronicizate – unde ne putem aștepta la colapsul instituțiilor statale, explozia violenței sectare și o consecutivă emigrație canalizată, din nou, spre Europa.  În sfârșit – și la pachet – se conturează deteriorarea situației socio-economice din Venezuela, țară bogată, cu socialism distrugător: și de aici se așteaptă o maree umană disperată, pornită spre Nordul bogat și stabil.  Cinci țări în avarie ar putea deveni așadar – precum în faimosul tablou pictat de Théodore Géricault – niște teribile „plute ale Meduzei”. De ce vorbim totuși, în cazurile citate, despre riscuri moderate? Pentru că tot „ce e val, ca valul trece”, iar statele care vor încasa zeci sau sute de mii de străini relocați au capacitatea logistică și financiară de a amortiza șocul.  Nu același calm relativ însoțește riscurile din grupa a doua (mai puțin sigure, dar cu urmări majore, în eventualitatea actualizării lor). Primul subiect indexat aici de Council on Foreign Relations vizează intensificarea presiunii coercitive a Chinei față de Taiwan, care ar putea provoca un conflict armat în strâmtoare, cu participarea SUA și a unor actori regionali.  E scenariul-catastrofă – nu doar pentru că Taiwan reprezintă „garanția” simbolică a proiecției forței navale americane în Oceanul Pacific și totodată principalul centru de producție al microcipurilor din industria electronică mondială. Al doilea motiv al atributului „catastrofă” vine pentru că rațiunea unei politici negociate în rivalitatea geopolitică SUA-China (emblematică pentru secolul XXI) s-ar vedea, ipso facto, suspendată. 
Citeşte întreaga ştire: De ce vom avea un an agitat. Care sunt riscurile strategice în viziunea unor specialiști care cu adevărat se pricep

Ultima ora:

ObservatorGabriel Andronache: Digitalizarea sistemului energetic național: soluții și proiecte inovative pentru o infrastructură energetică modernă

PoliticOana Țoiu, despre victimele violenței domestice: ”Nu poate nimeni în locul lor să apeleze la autorități, însă sunt câteva lucruri care le pot fi de ajutor”

EconomieGabriel Andronache: Digitalizarea sistemului energetic național: soluții și proiecte inovative pentru o infrastructură energetică modernă

ExternRadu Carp: Umbra lui Putin în Italia post-Draghi – între Rousseau şi Montesquieu

SocialNicoleta Munteanu: Povestea româncei care este parteneră într-o companie care are în responsabilitate peste 6 miliarde de euro şi care a dezvoltat singură un program unic pentru copiii din toate şcolile din România

EvenimenteFlavia Popa şi Ciprian Stănescu – Climate Change Summit şi cum schimbăm paradigma mediului

CulturaDan Mircea Cipariu: ORLAN, file de corp și auto-hagiografie

EditorialAlexandru Grumaz: După Putin ultranaționaliști? (III) (lecții din războiul din Ucraina)



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe