de Teodor Baconschi

Biblioteca Academiei Române din Cluj-Napoca găzduiește (între 8 februarie și 8 aprilie 2022) expoziția FRAGMED, un „puzzle transilvan”, cuprinzînd cîteva zeci de fragmente de manuscrise medievale recuperate din legăturile unor volume din secolele XVI-XVII. Detașarea, descifrarea, datarea, ancheta istorică despre circulația codicelor de origine (prin mîinile succesivilor proprietari), ca și expunerea lor, reflectată simultan într-un catalog policrom, de optimă calitate, reprezintă „punerea în pagină” a unui proiect inițiat de profesorul Adrian Papahagi, secondat de echipa sa (Bogdan Crăciun, Codruța Cuceu ș.a.). Demersul cercetătorilor amintiți a fost sprijinit instituțional de directorului bibliotecii-gazdă, Sorin Crișan, de Cristian Mladin (Batthyaneum, Alba Iulia) sau Adrian Cioroianu (Biblioteca Națională a României), cărora li s-au alăturat entități savante din Ungaria și Elveția. Ambianța rezultată prin conjugarea atîtor pasionate competențe amintește deopotrivă Il nome della rosa, labirintul borgesian și enigma unei Europa christiana unificate odinioară prin monopolul eclezial asupra culturii înalte, prin rețeaua erudiților din ordinele monahale și zorii deja strălucitori ai umanismului erasmian. De vreme ce valorizează un patrimoniu latin convergent, FRAGMED reprezintă simultan un act de arheologie intelectuală, o demonstrație de europenitate organică în spațiul românesc și un gest menit să exalte sursele vii ale civilizației occidentale. Membra disiecta – formula „anatomică” prin care sînt desemnate părțile unui manuscris literalmente sfîșiat de vicisitudinile istoriei – constituie în același timp metafora ideală a cunoașterii care combate uitarea și frumosul simbol al spiritului de echipă, care-și propune progresul științei mai presus de orgoliile individuale.

L-am însoțit nu demult pe Adrian Papahagi la Alba Iulia, într-un perfect echipat centru de restaurare a cărților vechi, condus de Alexandru Știrban, bucurîndu-mă să-l văd pe învățatul meu prieten cu lupă și mănuși albe, printre tomuri masive, intens colorate, pudrate sub colbul miilor de amprente juxtapuse în timp: participam astfel, ca diletant, la un ritual fascinant de investigare a memoriei colective, de salvare a vestigiului elocvent și de interpelare pedagogică a generațiilor viitoare. Există în bibliotecile păstrătoare de patrimoniu o carnalitate macabru pergamentoasă, dar și o revelație sinestezică, hrănită din dansul firelor de praf într-o rază de soare, din colcăiala invizibilă a acarienilor și sudoarea uscată a celor ce s-au învrednicit odinioară să transcrie, să utilizeze liturgic și să inventarieze cu grijă, filă cu filă, Marele Cod biblic al civilizației iudeo-creștine. Firește, evenimentul FRAGMED a fost organizat după cele mai riguroase standarde academice, însă el are și misiunea de a transmite publicului educat dovada că studiile medievale nu aparțin unei secte de chițibușari ezoterici, ci tuturor celor care vor să priceapă (și să asimileze) identitatea noastră profundă, vitală, imposibil de alterat. Grație fragmentelor de manuscrise medievale readuse la lumina zilei, expoziția de la Cluj ne dăruiește generos o rară sugestie a întregului.

Continuarea, aici.