de Teodor Baconschi

Să scormonești internetul, bunăoară pentru a identifica o persoană dintr-o fotografie, poate fi de folos atât unui departament guvernamental de prevenire a terorismului, cât și unei structuri… teroriste. E unul dintre paradoxurile lumii digitale în care trăim, scrie Teodor Baconschi în comentariul său publicat astăzi de Libertatea.
Astăzi le propun cititorilor o reflecție despre un acronim tot mai uzual: OSINT (Open Source Intelligence). El desemnează metodele prin care masa de date „deschise” (adică liber disponibile pe internet, în presă sau în cărți) devine materia primă a unor analize care reconstituie, pe cât posibil, adevărul poliedric al unor fenomene social-politice relevante. Metodele respective de verificare includ geolocația (prin Google Maps sau aplicațiie similare) și crono-localizarea (mai ales în cazul imaginilor foto și materialelor video). În 2018, SRI a înființat un Centru de Excelență OSINT care, în limbajul ușor crispat al instituției, „vizează să actualizeze continuu conținutul programelor de pregătire și modernizare a tradecraft-ului (schimb de informații, muncă – n.red.) instituțional și național prin derularea unei analize la 360º a domeniului surselor deschise, în vederea identificării tendințelor actuale și a unor soluții inovative care să răspundă nevoilor de pregătire și specializare”.  
Citeşte întreaga ştire: Pericolul când credem că „n-avem nimic de ascuns” și punem totul pe internet