Trimisul special al AGERPRES, Cătălina Matei, transmite: Europarlamentarul Theodor Stolojan, liderul delegației României în grupul Partidului Popular European (PPE), a acordat un interviu Agenției Naționale de Presă AGERPRES în care vorbește, între altele, despre probleme de pe agenda legislativului european, precum și despre campania electorală pentru alegerile europene din 25 mai.

Fostul premier și-a exprimat speranța că românii se vor lăsa convinși de mesajele bazate pe argumente reale și nu de cele politicianiste, populiste, lipsite de conținut. Totodată, europarlamentarul PDL a afirmat că îl vede pe Cătălin Predoiu drept cel mai potrivit candidat pentru alegerile prezidențiale.

AGERPRES: Domnule europarlamentar, se apropie alegerile pentru legislativul european. Ce așteptări aveți din acest punct de vedere și totodată ce previziuni aveți pentru anul politic european 2014?
Theodor Stolojan: Îmi doresc ca aceste alegeri pentru legislativul european să declanșeze, în toate statele membre, o dezbatere cu privire la problemele reale ale Uniunii Europene, ale cetățenilor fiecărui stat membru care au și calitatea de cetățeni europeni. Mă aștept ca, în aceste dezbateri, să primeze argumentele și nu pozițiile politicianiste care transformă orice dialog, într-un dialog al surzilor. Dacă dorim să convingem cetățenii să meargă la vot — pentru că știți, prezența e cam scăzută la alegerile pentru Parlamentul European — atunci va trebui să punem în dezbatere problemele cu care cetățenii și statele membre se confruntă și la care Uniunea Europeană, prin reglementările și programele sale, poate contribui la rezolvarea acestora. Îmi exprim speranța că este posibil și în România acest lucru — să avem o dezbatere publică electorală, bazată pe argumente.

AGERPRES: Pe câte locuri mizează PDL la alegerile europarlamentare din mai și cât de probabilă vedeți o alianță a dreptei pentru alegerile europarlamentare cu Forța Civică și cu Mișcarea Populară?
Theodor Stolojan: Noi considerăm că poziția Partidului Democrat Liberal a fost clară de la bun început — și anume PDL își propune să meargă pe cont propriu în această campanie electorală, în alegerile pentru Parlamentul European, și orice discuție despre unificarea forțelor de centru-dreapta să fie după aceste alegeri. Sigur că Forța Civică, Mișcarea Populară, Partidul Național Țărănesc Creștin și Democrat își au propriile strategii pentru participarea la alegerile pentru PE și este bine că există și aceste forțe politice, pentru că ele relevă un potențial care există pe partea dreaptă a spectrului politic. Noi, PDL, ne propunem să obținem minimum 8 deputați în Parlamentul European.

AGERPRES: Veți candida pentru un nou mandat în luna mai? dacă da, cu ce mesaj vă veți prezenta în fața alegătorilor?
Theodor Stolojan: Da, am luat această decizie să candidez din nou pentru Parlamentul European, iar mesajul pe care îl voi prezenta în fața românilor este acela că viața lor de zi cu zi este influențată mult de deciziile care se iau la nivel european. România are la dispoziție, în perioada 2014-2020, fonduri europene în sumă de 39,9 miliarde euro, precum și reglementări europene care pot schimba în bine viața noastră. Este vorba de standardul nostru de viață.

Ceea ce ne dorim cu toții este ca, într-o perioadă rezonabilă de timp, să ajungem și noi la un standard de viață similar celui din țările dezvoltate din UE, iar acest lucru presupune nu numai o noțiune abstractă, ca produsul intern brut pe locuitor, ci și faptul ca orice localitate omenească din România, indiferent că e oraș sau sat, să dispună de apă potabilă, de sisteme de canalizare, de sisteme de depozitare, prelucrare a deșeurilor, presupune civilizație. Oamenii când se gândesc la UE, nu trebuie să se gândească în mod abstract, trebuie să se gândească că peste două milioane de români lucrează în alte state membre ale UE, într-un cadru creat de reglementările europene, că drepturile lor pot fi apărate apelând la reglementările europene și la instituțiile europene, iar, când discutăm de apărarea drepturilor, în prima linie se află Parlamentul European. Iar în PE, vor fi deputații pe care oamenii, prin votul lor, îi vor trimite.

În consecință, oamenii trebuie să vadă cine sunt candidații pentru PE pe care îi propune fiecare partid politic, ce au făcut acești oameni până să fie propuși candidați. A fost ceva de capul lor sau, pur și simplu, se trezesc pe această listă, puși de partidele politice pe fel de fel de considerente? Deci trebuie ca românii să se uite la fiecare candidat — ce a făcut acesta în viața lui, înainte de a dori să fie parlamentar european?

Sau, dacă a fost parlamentar european într-un mandat, a reușit măcar o dată, în cinci ani, să fie raportor al PE? În cazul în care voi primi un nou mandat din partea oamenilor pentru PE, voi promova și voi susține interesele cetățenilor români și ale României în PE și voi contribui la dezvoltarea Uniunii Europene, convins fiind că această dezvoltare răspunde în cel mai înalt grad intereselor noastre. România nu poate decât să fie avantajată de existența unei Uniuni Europene mai puternice, mai eficiente și mai democratice.

AGERPRES: Ați deținut, în acest mandat, funcția de vicepreședinte al Comisiei pentru Probleme economice și monetare a Parlamentului European. Intenționați să vă continuați activitatea în această comisie într-un eventual nou mandat?
Theodor Stolojan: Da, este una dintre cele mai importante comisii din PE, este comisia în care au avut loc dezbateri intense, cu privire la modul în care trebuie dezvoltată guvernanța economică la nivel european, ținând seamă de ceea ce ne-a arătat criza aceasta tuturor statelor membre, cetățenilor — și anume că, dacă dorim ca Uniunea Europeană să meargă înainte, atunci trebuie să întărim guvernanța economică europeană. Și acest lucru a fost realizat. Și aș dori să îmi continui activitatea și în Comisia pentru Buget, cele două comisii fiind complementare și axate pe o tematică preponderent economică.

AGERPRES: Care sunt dosarele majore din domeniul economic și financiar, care dintre aceste dosare credeți că vor rămâne în sarcina viitorului parlament?
Theodor Stolojan: Aș vrea să încep cu o problemă de care m-am ocupat foarte mult în ultimii trei ani și, anume, în baza noului sistem european de guvernanță economică, există un proces denumit ‘ semestrul european’, în cadrul căruia are loc coordonarea politicilor economice și fiscale ale statelor membre, iar eu, din partea conducerii Comisiei pentru Probleme economice și monetare, ca vicepreședinte, am avut ca atribuție și întărirea cooperării între parlamentele naționale și Parlamentul European.

În această calitate, de vicepreședinte, am condus lucrările a două conferințe ale reprezentanților comisiilor de specialitate din parlamentele naționale și am insistat foarte mult ca parlamentele naționale să fie implicate în analiza programelor de convergență sau de stabilitate economică, după caz, și a programelor naționale de reformă, din momentul în care ele sunt elaborate de către guvernele statelor membre și transmise spre examinare Comisiei Europene. Cu alte cuvinte, parlamentele naționale să fie implicate, încă din prima parte a anului, în examinarea acestor proiecte de programe și nu la sfârșitul anului, cum se procedează în prezent, când la parlamentele naționale ajung proiectele de buget pe anul viitor. De fapt, coordonatele principale ale proiectelor de bugete pe anul viitor, în fiecare stat membru, sunt deja examinate, coordonate în prima parte a anului, la nivelul Comisiei Europene.

Deci, am insistat foarte mult pe manifestarea acestui rol al parlamentelor naționale în cadrul semestrului european. Cu alte cuvinte, discutăm de fundamentul democratic al procesului de coordonare a politicilor economice și fiscale ale statelor membre. O altă problemă care va trebui, în continuare, urmărită în viitorul mandat ține de desăvârșirea Uniunii Economice și Monetare. Acum, au fost făcuți pași însemnați pentru realizarea uniunii bancare, dar lucrurile sunt încă de clarificat, în ceea ce privește uniunea fiscală, uniunea economică.

De exemplu, la ora actuală, România este dezavantajată radical de lipsa unei piețe unice a energiei, în special a energiei electrice, a gazului natural. Spre exemplu, se discută în ghilimele de liberalizarea pieței gazelor naturale în România, care, în fapt, nu înseamnă decât alinierea la cel mai mare preț plătit de România la importul de gaze. Din ce cauză? Din cauză că nu avem o piață unică a gazului natural în Europa!

Dacă am avea o asemenea piață unică, România ar avea posibilitatea de aprovizionare cu gaz natural din mai multe surse și nu am fi, ca să spun așa, puși în fața unei singure opțiuni — importul de gaz natural din Rusia, care, după cum știți, practică prețuri diferite în funcție de țara care cumpără, de relațiile pe care le are cu țara care cumpără gaze naturale. Deci, iată o problemă, piața unică a energiei, care va trebui rezolvată în viitorul mandat. Tot în viitorul mandat, aș vrea să subliniez o altă problemă care a stat în atenția mea foarte mult în actualul mandat, dar care nu este încă rezolvată — problema paradisurilor fiscale. România pierde miliarde de euro prin faptul că, nu numai România, ci și Uniunea Europeană în ansamblu, acceptă ca o serie de firme înregistrate în paradisuri fiscale să facă tranzacții pe teritoriul Uniunii Europene, în condițiile în care statele-paradisuri fiscale nu doresc să încheie acorduri de transparență fiscală cu UE.

Adică, cu alte cuvinte, aceste state-paradisuri fiscale nu doresc să declare veniturile din orice sursă realizate de cetățenii și firmele cu conturi în aceste paradisuri fiscale. Cine urmărește luările mele de cuvânt, în plenarele Parlamentului European, în ședințele Comisiei pentru Probleme economice și monetare, poate constata că am insistat permanent asupra acestei probleme, pentru că eu consider că, în secolul XXI, nu mai putem accepta ca oameni obișnuiți, oameni simpli care muncesc cinstit să plătească impozite și taxe, în timp ce o mână de indivizi, lipsiți de orice sentiment cetățenesc față de țara în care trăiesc, să-și ascundă veniturile în diferite paradisuri fiscale.

Deci iată o problemă care rămâne deschisă pentru mandatul următor. După cum tot deschisă, pentru viitorul mandat, rămâne problema reindustrializării Europei, pentru că, în prezent, are loc un fenomen extraordinar de interesant și anume o serie de activități industriale, care până acum se realizau în China, în alte țări din Asia de Sud—Est, încep să revină în țările dezvoltate. Dar, din păcate, Europa, printr-o serie de politici pe care le promovează, nu este încă acel magnet care să atragă acele investiții, prin care s-ar putea realiza reindustrializarea Europei. Sigur, sunt și altele, dar eu am punctat aici câteva care pe mine mă interesează, în mod deosebit, în cadrul Comisiei pentru Probleme economice și monetare.

AGERPRES: În contextul în care vorbim de activitatea din Parlamentul European, puteți să ne spuneți cam care este modul de lucru al unui europarlamentar?
Theodor Stolojan: Este o întrebare bună deoarece, în perioada care urmează, până la alegerile pentru PE, sigur că va fi analizată activitatea fiecărui europarlamentar. Și aici este important de văzut care sunt criteriile de judecată. Fără criterii, poți fi indus în eroare de un anumit ‘activism parlamentar’, care se practică și în PE. De exemplu, cea mai importantă activitate pentru un europarlamentar este să devină raportor al PE, ceea ce înseamnă să răspunzi și să conduci activitatea privind un raport al PE asupra unei probleme.

Dar și raportorii PE se diferențiază în funcție de natura raportului: legislativ, care transpune în viață competența de co-decizie a PE, exercitată împreună cu Consiliul și, în final, devine legislație europeană; și alte rapoarte ale PE, nelegislative care, de regulă, exprimă poziția politică a PE față de o problemă sau alta, urmând ca Comisia Europeană să aprecieze dacă este sau nu necesară inițierea unei propuneri legislative. Raportul legislativ este singurul care parcurge întregul proces legislativ — dezbaterea în grupurile politice, dezbaterile și vot în comisia de specialitate, negocierea trilaterală — PE, Consiliul și Comisia—, dezbatere și vot în plenul PE.

Deci, dacă ne uităm la activitatea unui europarlamentar, va trebui să vedem, în primul rând, dacă a fost raportor al PE, și acest lucru e foarte simplu, deschizând pagina, site-ul Parlamentului European și uitându-ne la activitatea parlamentară din dreptul fiecărui europarlamentar. Putem vedea imediat dacă a fost raportor, în primul rând, pentru rapoarte legislative. Asta este o mare răspundere. Eu am fost raportor al PE pentru patru rapoarte legislative, din care două au fost foarte dificile, cu negocieri foarte lungi. De exemplu, la un raport, care se referă la un program de finanțare, pe perioada 2014 — 2020, a unor organizații care se ocupă cu elaborarea standardelor internaționale de contabilitate și de audit, procesul legislativ a durat un an de zile. Câteva luni bune a durat negocierea la nivelul Consiliului, Comisiei și a PE, necesară pentru ajungerea la un compromis acceptabil, care să ne dea garanția calității și bunei guvernanțe în activitatea acestor organizații.

Dacă iei ca reper luările de cuvânt în plenul PE, cele care contează foarte mult sunt pozițiile exprimate la rapoartele în care ești implicat, fie în calitate de raportor al PE, fie ca raportor de opinie al comisiei din care faci parte, fie ca raportor ‘alternativ’ al grupului politic din care faci parte, atunci când raportorul PE face parte din alt grup politic. În rest, evident, poți să exprimi o poziție, în scris sau verbal, față de orice raport aflat pe agenda PE. În concluzie, evaluarea activității unui europarlamentar necesită criterii, analiză și atenție.

AGERPRES: Credeți că marile teme de campanie în țările UE vor fi axate pe astfel de mesaje sau mai degrabă vor prima cele populiste, naționaliste?
Theodor Stolojan: Ca să mă exprim în cazul României, depinde foarte mult de calitatea celor care vor fi în dezbateri, de cunoașterea problematicii europene. Cum deja am afirmat, sper ca să putem avea o dezbatere pe argumente și nu una politicianistă, care să fie scufundată în acuze, în declarații fără acoperire și așa mai departe.

Dacă ne referim însă la nivelul Uniunii Europene, la nivelul statelor membre în general, sigur că vor fi probleme serioase cu partidele populiste, partidele de extremă dreaptă sau stângă, pentru că această criză, iată suntem în al cincilea an, a slăbit destul de mult încrederea în capacitatea instituțiilor europene de a rezolva problemele oamenilor care au suferit șocul acestor crize. Fără informația necesară, fără o dezbatere pe argumente, va fi foarte greu de apreciat de către milioane de cetățeni ce putea să facă Uniunea Europeană, ce resurse va avea și ce a făcut efectiv Uniunea Europeană pentru ca statele membre să depășească problemele generate de criză.

AGERPRES: Considerați că vor exista schimbări majore în viitorul Parlament European? Există riscul unei ascensiuni semnificative a forțelor extremiste și populiste europene?
Theodor Stolojan: Există sondaje făcute din care rezultă creșterea ponderii în parlament a deputaților care fie că văd un rol redus al Uniunii Europene, fie că sunt efectiv împotriva Uniunii. Cu toate acestea, aceleași sondaje arată că principalele forțe politice din Parlametul European, respectiv grupurile politice ale PPE, S&D, ALDE, vor avea o majoritate suficientă pentru a putea dezvolta în continuare proiectul european. Va fi însă necesară o mai mare cooperare între grupurile partidelor politice care sunt pro Europa. Este un fapt îmbucurător că, prin intrarea Croației în UE, numărul statelor membre a ajuns la 28, iar prin acceptarea Letoniei în zona euro, numărul statelor membre din această zonă se ridică la 18. Prin urmare, proiectul european este, în continuare, atractiv.

AGERPRES: Ce șanse credeți că are candidatul PPE la președinția Comisiei Europene, care va intra în competiție cu cel al socialiștilor europeni — Martin Schultz, pentru care există și susținere la București?
Theodor Stolojan: În buna tradiție a partidelor socialiste, dl. Schultz este singurul candidat. În cadrul PPE-ului, avem un proces de identificare și de selecție a candidatului pentru președinția Comisiei Europene. Deocamdată, știm că UMP din Franța a anunțat candidatura actualului comisar Michel Barnier. Avem informații că și foștii prim-miniștri Junker și Dombrovskis doresc să candideze. S-ar putea să apară și al patrulea candidat. Congresul PPE, care va avea loc la Dublin, în prima parte a lunii martie, va desemna un candidat. Noi credem că procesul de selecție a unui candidat în PPE este real, solid, transparent, iar candidatul va avea cele mai mari șanse de succes.

AGERPRES: Considerați, în același timp, că PPE va plăti sau va fi asociat cu faptul că a promovat o politică de austeritate mai drastică pentru ieșirea din criza economică și financiară?
Theodor Stolojan: În ceea ce privește măsurile de austeritate, eu iau cazul PDL-ului. Am plătit un preț greu la alegerile locale și parlamentare din anul 2012. Întrebarea era următoarea, la care românii ar fi trebuit să-și dea răspuns: când România avea aproape 100 de miliarde de euro datorie externă, făcută în cea mai mare parte de firmele private și populație, credite în euro, franci elevețieni etc, ce s-ar fi întâmplat dacă România nu lua acel împrumut de 20 de miliarde de euro, dacă nu lua măsurile severe de restabilire a echilibrelor economice și bugetare, grav deteriorate de guvernarea PNL, susținută de PSD, și s-ar fi depreciat moneda națională, ar fi ajuns la 5, la 6 lei un euro?

Ar fi fost un dezastru pentru firme, pentru gospodării, populație. Și așa, avem credite neperformante de 21 % din volumul total al creditelor. Dar aceasta este o judecată, cum spun ziariștii, contrafactuală, pe care populația nu dă doi bani. Ea știe foarte bine că cei din sectorul bugetar au pierdut 25 % din leafă, cei care aveau niște drepturi, beneficii sociale au pierdut și ei ceva bani, și așa mai departe. Și pentru asta au sancționat Partidul Democrat Liberal.

Dacă privim însă la nivelul Uniunii Europene, situația se schimbă fundamental. În primul rând, Germania, sub cancelarul Angela Merkel, a trecut mai bine de criză. Prin urmare, partidul doamnei Angela Merkel va performa bine. Dacă ne uităm în Spania, în Grecia, în Irlanda, în Portugalia, țări în care criza a lovit foarte puternic, partidele care astăzi se află la guvernare și scot aceste țări din criză — Irlanda a ieșit deja din programul de asistență, Spania a ieșit și ea, Portugalia va urma — sunt conduse de partide care fac parte din Partidul Popular European.

Ne așteptăm ca cetățenii din aceste țări să acorde o șansă, în cotinuare, candidaților propuși de către aceste partide. În Franța, dacă ne uităm, lucrurile nu merg prea bine pentru partidul socialist al dlui Hollande. La nivelul Uniunii Europene, sondajele arată că PPE va trimite mai mulți candidați în PE decât Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților (S&D). Sigur, nu va mai fi diferența atât de mare cât a fost în actualul mandat, dar grupul deputaților din PPE va fi totuși mai mare decât cel al socialiștilor și democraților.

AGERPRES: În ultima perioadă, se discută foarte mult despre rolul troicii — Comisia Europeană, FMI și Banca Centrală Europeană — ca instrument decident central în aplicarea măsurilor impuse prin programul de asistență financiară al UE în țări ca Grecia, Portugalia, Spania sau Cipru. Credeți că actualul cadru de acțiune al troicii ar trebui modificat sau chiar desființat?
Theodor Stolojan: Aici am un punct de vedere foarte clar, bazat pe propria mea experiență, ca unul dintre negociatorii reeșalonării datoriei externe a României din anii 1982, 1983, precum și din activitatea desfășurată în domeniul restructurării și privatizării în țări din fosta Uniune Sovietică, în cei șase ani, cât am lucrat la Banca Mondială.

Spre deosebire de o întreprindere ajunsă în dificultăți financiare, care nu se mai poate împrumuta de nicăieri, la costuri rezonabile, care nu este viabilă și dă faliment, o țară aflată în aceeași situație nu dă faliment. Ea poate intra în încetare de plăți, dar continuă să existe. Iar răspunderea nu este numai a țării super-îndatorată, ci și a creditorilor.

Prin urmare, țara debitoare și creditorii trebuie să ajungă la un acord prin care să dea răgaz țării respective să ia măsurile de ajustare, denumite de cei mai mulți, de austeritate, și, ceea ce este esențial, să pună în concordanță capacitatea țării de a genera resurse cu obligațiile în contul datoriei externe. Acest proces poate conduce și la pierderi pentru creditori, așa cum s-a întâmplat în cazul Greciei.

Acum, noutatea a fost intrarea în dificultăți financiare a unor țări dezvoltate, din zona euro, cu datorii externe masive, care nu mai puteau folosi deprecierea monedei naționale pentru ajustare (și sărăcirea populației pe această cale), ci trebuiau să recâștige competitivitatea prin reducerea costului factorilor de producție. Deci, putem discuta foarte mult despre troică, pot fi aduse unele îmbunătățiri procesului-transparență etc.-dar, indiferent despre ce discutăm, nimeni nu poate înlocui efortul de ajustare pe care trebuie să-l facă țara respectivă, superîndatorată, și care înseamnă, în expresie populară deja, ‘austeritate’, efortul pe care trebuie să-l facă creditorii, care poartă și ei partea lor de vină.

Discuțiile sunt bune, dar nu pot ocoli realitățile. În astfel de situații, solidaritatea celorlalte state membre din UE, intervenția Băncii Europene Centrale, a FMI, a Băncii Mondiale au fost salutare.

AGERPRES: Care considerați că sunt principalele dvs realizări în acest mandat? Aveți ceva să vă reproșați?
Theodor Stolojan: De reproșat, întotdeauna îți poți reproșa, dar sigur că acționezi într-un anumit context, mai ales în Parlamentul European. De exemplu, faptul că PE a aprobat două rezoluții prin care și-a exprimat poziția politică — că România și Bulgaria trebuie acceptate în spațiul Schengen—, iar aceste rezoluții au fost ignorate de unele state membre, pentru că, din păcate, decizia de acceptare în spațiul Schengen trebuie să aibă unanimitatea statelor membre, și am avut câteva state care s-au opus de mai multe ori.

Evident, că și noi am ajutat de fiecare dată — fie cu lovitura de stat de acum doi ani, fie cu încercarea de modificare a Codului penal, din decembrie 2013. Deci am o insatisfacție că două rezoluții ale PE în favoarea României și Bulgariei au fost ignorate. Legat de Schengen, vreau să subliniez că cei mai afectați cetățeni sunt cei care muncesc în afară și care, de sărbători, vin în România cu automobilele și stau la cozile acelea infernale, trecând din Ungaria în România. Deci și cetățenii sunt afectați, dar gândiți-vă la importatorii și exportatorii români, care, ori de câte ori, intră-ies dintr-un stat membru Schengen, pierd timp la documentație, controale și așa mai departe. Dunărea, în loc să fie un magnet de investiții între noi și Bulgaria, este graniță în continuare!

Pentru că România și Bulgaria nu sunt în Schengen! Cu atât mai gravă, față de cetățenii români și față de firmele de export-import, este atitudinea guvernului actual, care, prin vocea primului ministru, a declarat că nu își mai propune o dată pentru intrarea în Schengen. De asemenea, am o insatisfacție că, deși, atât în sesiunile plenare ale PE, cât și în ședințele Comisiei pentru Probleme economice și monetare, am propus, de mai multe ori, să blocăm activitatea în spațiul Uniunii Europene a companiilor înregistrate în paradisuri fiscale, care nu vor să încheie acorduri de transparență fiscală cu Uniunea Europeană, această propunere nu a avut sorți de izbândă, pentru că lobby-ul făcut de aceste companii la nivelul instituțiilor europene este foarte puternic. Cred că, în final, Uniunea Europeană va ajunge la o asemenea decizie. Există asemenea insatisfacții.

Sigur, dacă mă întrebați însă despre ceea ce am făcut în PE, cinci ani de zile, recapitulez — am fost raportor al PE pentru patru rapoarte legislative. Dintre acestea, două au necesitat o perioadă lungă pentru a ajunge în plenul PE. Este vorba de programul ‘Fiscalis 2014-2020’ pentru finanțarea cooperării între autorităților fiscale din toate statele membre, unde am reușit să focalizez acest program pe combaterea evaziunii fiscale, a fraudei fiscale și a planificării fiscale agresive. Al doilea, la care deja m-am referit, este raportul legislativ pentru finanțarea organizațiior care stabilesc standarde internaționale de contabilitate și audit. Toate datele care provin de la firme, pe baza cărora, noi analizăm indicatorii economici și financiari, depid de calitatea acestor standarde.

Personal, am peste 90 de intervenții în sesiunile plenare, intervenții în care m-am axat pe probleme care răspund intereselor României și ale cetățenilor. De exemplu, am atras atenția că UE dorește să fie înaintea lumii în legătură cu măsurile pentru a răspunde la provocările generate de schimbările climatice — reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, creșterea ponderii energiei din surse regenerabile.

Am atras atenția și am insistat de mai multe ori, în luările mele de cuvânt la diverse rapoarte, că UE trebuie să fie înainte, deci un rol de lider în această direcție, dar cu un pas înainte, nu cu doi, nu cu trei pentru că, dacă Rusia, China, SUA nu răspund și ele în aceeași manieră, atunci costurile generate de această politică europeană practic scot din Europa industriile consumatoare de energie—industria oțelului, industria petrochimică etc, le fac necompetitive. Am luat, totodată, și atitudine vizavi de această agitație isterică pur și simplu, vizavi de așa-zisă năvală a românilor în alte state membre de la 1 ianuarie 2014. Vreau să mai amintesc de două acțiuni la care am contribuit direct în susținerea intereselor României cu efecte pozitive directe.

Au fost inundațiile acelea din nordul țării, care au afectat în special județele Suceava, Iași, Botoșani, și atunci am invitat aici președinții de consilii județene, la vremea respectivă, în cadrul Comisiei pentru Buget, care și-au susținut punctul de vedere pentru acordarea unui ajutor financiar din fondul de solidaritate care există la nivelul UE. Și România a beneficiat de bani din acest fond pentru repararea drumurilor, podurilor și a altor elemente de infrastructură distruse de inundații. A doua acțiune în care m-am implicat direct a fost foarte recentă, la sfârșitul anului trecut: Consiliul European a hotărât ca țările care au acorduri de asistență financiară să poată beneficia de o creștere a cotei de finanțare din fondurile europene cu 10 puncte procentuale.

În momentul în care mi-a ajuns în mână un document, care trebuia să transpună în reglementare europeană această hotărâre politică a Consiliului European, am constat că unele state membre, care sunt net contribuitoare la bugetul UE, au introdus o prevedere potrivit căreia statele membre, cu acorduri de asistență financiară de tip preventiv, cum este cazul României, să nu beneficieze de această creștere de cotă. Când am sesizat acest lucru, am atenționat Guvernul României. În acea întâlnire, dintre conducerea PDL-ului și primul ministru, am rugat guvernul să fie atent și să elimine această prevedere. La nivelul PE, împreună cu alți colegi, s-a asigurat eliminarea acelei prevederi restrictive pentru România.

Am făcut un calcul, pentru România, înseamnă reducerea efortului făcut de firme sau de instituții, primării care apelează la fonduri structurale, la fonduri de coeziune, între 1,2 și 1,5 miliarde de euro, în primii doi ani: 2014 — 2015. Deocamdată, această facilitate privește doar primii doi ani ai actualului cadru financiar multianual 2014-2020. Experiența mea în domeniul economic și financiar mi-a permis să sesizez, în timp util, această ‘șopârlă’ introdusă în proiectul de reglementare europeană.

AGERPRES: Alegerile europene sunt în acest an un preambul pentru alegerile prezidențiale de la sfârșitul anului. Care este tipul de președinte de care credeți că are nevoie România în stadiul de evoluție politică, economică și socială în care se află?
Theodor Stolojan: tipul de președinte de care România are nevoie este Cătălin Predoiu. E un om echilibrat, un om care a demonstrat că este eficient în domeniul foarte sensibil pe care l-a gestionat de ministru al justiției, e un om care a intrat în politică nu pentru a face bani, pentru că el, înainte de a fi ministru, a avut o carieră de succes ca avocat într-o casă importantă de avocatură.

Este un om care a intrat în politică efectiv considerând că poate face ceva bine pentru România și pentru cetățenii României. Am reușit să-l cunosc mai bine de când a intrat în PDL. Candidatura dânsului, după cum știți, a fost o candidatură rezultată și în urma unei competiții interne în PDL. Cu alte cuvinte, are susținerea întregului partid.

AGERPRES: Ce șanse credeți că ar avea un tehnocrat precum Mugur Isărescu?
Theodor Stolojan: El a mai încercat, dacă vă amintiți, în anul 2000, când, ca și acum, se bucura de o credibilitate ridicată. În momentul în care și-a declarat intenția că dorește să candideze ca independent, dar susținut de Convenție, a ieșit al patrulea.

Dânsul a învățat, cred, că la primul pas pe care îl face în această competiție politică, intră în malaxorul partidelor politice. De aceea, este și extrem de prevăzător și reținut în legătură cu acest subiect, în afară de problema vârstei pe care dânsul o invocă. Chiar dacă contextul este altul, modul în care evoluează guvernarea USL, adică PSD, PNL, UNPR și PC, întrece, în rău, chiar cele mai pesimiste așteptări, prin atacurile repetate la adresa statului de drept și mărirea poverii fiscale pe mediul de afaceri și cetățeni.