de Valentin Ionescu

Luni seara urmăream ce se întâmplă la Nymex (New York Mercantile Exchange) cu cotaţia preţului petrolului WTI şi parcă mintea refuză să accepte că preţul la barilul de petrol cu decontare în 21 aprilie şi livrare în mai, ar putea să ajungă de la 18 US$ la – 37.63 US$/baril. Adică asta înseamnă că poziţiile short/la vânzare nu puteau să fie închise decât la valoare negativă.

Este pentru prima oară în istoria unei pieţe futures când tranzacţiile se fac la valoare negativă. Ceea ce m-a surprins este că la Nymex nu s-a oprit şedinţa de tranzacţii, în condiţiile în care se putea anticipa evoluţia în baza punctelor pivot. Se putea interveni ? Eu cred că da. Sesiunea de tranzacţii putea fi întreruptă prin sistem (adică automat) sau prin decizie. Potrivit regulilor CME Group din care face parte Nymex, dacă pieţele se deplasează cu +/- 15%, tranzacţiile se opresc câte 2 minute, conform unui sistem dinamic de întrerupere/dynamic circuit breakers. Când sunt admise limitele de preţ la contractele futures, pieţele se pot opri temporar sau într-o zi, ori se permite tranzacţionarea în condiţii limită. De ce nu s-a procedat aşa ?

Astăzi observ că majoritatea analiştilor se concentrează pe o abordare fundamentală (cerere -ofertă), dar nu se focalizează asupra cauzelor, cu alte cuvinte deocamdată nici o persoană nu se încumetă să explice dacă a existat vreun interes să se ajungă la o asemenea evoluţie şi nici nu oferă vreo informaţie privind riscurile generate prin prisma mecanismului de transmisie. Şocul este puternic şi la nivel psihologic. Dar, deocamdată aş vrea să descriu circumstanţele care au condus la această cădere a preţului.

Potrivit raportului elaborat la începutul lunii aprilie 2020 de Agenţia Internaţională de Energie cu sediul la Paris s-a anticipat că „cererea globală de petrol vă scădea cu 9,3 mil.barili/zi comparativ cu 2019. Cererea în aprilie era estimată să scadă cu 29 mil barili/zi fata de 2019 apropiat de nivelul înregistrat în 1995. Pentru trimestrul 2, 2020 cererea coboara cu 23,1 mil barili/zi” (sursa: IEA Oil Market Report) din consum total comparativ cu 2019 (101,75 mil b/zi). În acelaşi timp, IEA Oil Market Report estimează că în luna mai 2020 producţia OPEC va fi 10,7 mil barili/zi (34,65 mil baili/zi in medie, 2019), adică sub cea din lunaaprilie, astfel încât să scadă surplusul de aprovizionare şi vârful acumulării de stocuri. Ştim încă din lunile februarie – martie că piaţa internaţională a fost inundată de petrolul saudit, în condiţiile în care Rusia nu a acceptat să-şi ajusteze preţurile. În final, Rusia a cedat, dar livrările de petrol au suprasaturat capacităţile logistice şi de depozitare. În acest timp, patru ţări (China, India, Coreea şi Statele Unite) s-au oferit să-şi mărească stocul strategic (public) pentru a debloca situaţia în sectorul privat unde nu mai exista spaţiu suplimentar pentru acumularea stocurilor. În felul acesta se evita înregistrarea unui vârf în ofertă şi în stocuri. Evident cuantificarea momentului în care se ajungea la vârful sarcinii s-a făcut tinandu-se cont şi de încetinirea drastică a producţiei industriale în SUA că urmare a restricţiilor impuse economiei pe fondul pandemiei „made în China”. Prin urmare, ce se întâmplă în prezent în ceea ce priveşte saturarea pieţei era cunoscut de cel puţîn 2-3 săptămâni. De altfel şi Goldman Sachs a atras atenţia asupra acestui lucru la 1 aprilie când a prezis o cădere a preţului sub zero. La Cushing, Oklahoma, un hub cu 15 terminale şi capacitate de stocare 90 mil pentru Nymex, era deja încărcat la 72% din capacitate în 10 aprilie. La sfârşitul lunii aprilie practic exista un excedent de ofertă şi o constrângere de stocare. S-a creat un decalaj, întrucât ajustarea producţiei de petrol s-a făcut tărziu din cauza conflictului dintre Arabia Saudita şi Rusia. Ori nu am observat în zilele anteruioare vreo agitaţie la Nymex pentru închiderea poziţiilor. Ieri, situaţia a explodat. Nu susţin că în zilele anterioare preţul nu a scăzut, dar nu atât de mult. De aceea, îmi pun problema dacă a fost un act deliberat, din moment ce şedinţa de tranzacţie nu s-a oprit la Nymex, ori dacă este reacţia pieţei la un decalaj între cerere şi ofertă, mai cu seamă datorită capacităţilor de stocare din SUA. Situaţia fusese anticipată. NU era vreo informatie incompleta. Pe de altă parte, se poate observa lesne că în timp ce preţurile la Nymex au intrat într-o zonă negativă, la Londra nu s-a întâmplat aşa ceva, desi funcţiona. Prin urmare, unda de şoc de la Nymex nu s-a transmis pe alta piaţă imediat. De abia astăzi (marti, orele 12)se observă o ajustare negativă semnificativă de – 21.35% (cotaţie 20,11 US4/baril, la ora care scriu) la Londra la ţiţei tip Brent ,iar la TOCOM, unde ieri cotaţia era de 14,4, astăzi martieste de 12,9 US$ /baril.

Şocul înregistrat ieri în preţul petrolului WTI serveşte foarte bine administraţiei Trump, dar şi altor ţări industrializate de a reporni economia. De altfel, dl. Trump şi-a exprimat în acest sens intenţia de a redeschide economia, dar s-a lovit mereu de o opoziţie. Acum are legitimitatea s-a o facă şi probabil că o vă face, pentru a evita că economia să alunce într-o recesiunne severă pentru mult timp. Nu susţîn că administraţia a intervenit în piaţă, ci doar că a primit argumentul pentru o decizie. Ziua de ieri exprimă nu doar un excetend de oferta la petrol cu un răspuns negativ în cerere, ci un mesaj al pieţelor transmis politicului că strategia jocului economic nu se face numai într-o singură parte. Iar, economia nu este condusa de doctori.

Sigur că astăzi este prematur să formulăm concluzii. Zilele următoare sunt esenţiale, întrucât dacă preţul petrolului continuă să scadă se poate transmite o undă de soc negativă în toate cotaţiile internaţionale şi atunci recesiunea economică poate să fie cuantificată altfel. Adică mult mai rău. Încă îmi păstrez optimismul. Un risc sistemic nu este de prevăzut, pentru că preţurile la WTI tind să se recupereze în iunie.

www.bursa.ro