Discursul public, atunci când vine vorba despre reformele structurale, este unul, în general, ca și cum am trăi într-o țară de zâne, a afirmat, marți, într-o conferință de specialitate, Valentin Lazea, economist-șef în Banca Națională a României (BNR).

‘Dacă este să discutăm despre reformele structurale, discursul public în general este unul ca și cum am trăi într-o țară de zâne. Ca și când dacă lucrurile stau prost în această țară nu e pentru că ele reflectă un sistem de interese, de valori și de obiceiuri, ci pentru că așa s-a nimerit. Faptul că noi, în România, avem energo-intensivitate de 2,5 ori mai mare decât în Uniunea Europeană, adică noi cheltuim de 2,5 ori mai multă energie pe unitatea de produs, este luat ca un dat și nu drept ceva care s-a cristalizat în timp cum spuneam datorită unui sistem de interese, de valori. Pentru că nu problematizăm și nu punem degetul pe rană, nici nu putem veni cu soluții. Faptul că în agricultură avem fărâmițarea terenurilor și o agricultură de subzistență, ineficientă, iar nu este văzut ca rezultatul unor acumulări de interese. Faptul că avem o piață de capital subdezvoltată se vede ca un dat de la Dumnezeu, nu pentru că sunt oameni și instituții care profită de pe urma acestei situații de astăzi. Speranța mea naivă este că începem să discutăm serios aceste probleme’, a spus Lazea în cadrul forumului cu tema „Strategia de dezvoltare a României, regionalizare și convergența la euro’, organizată de profit.ro.

Potrivit oficialului, mediul de afaceri are datorii mari față de societatea românească, iar lămurirea unor probleme de bază este necesară. Lazea a precizat, în context, că mediul de afaceri trebuie să se decidă dacă dorește un stat minimal, caz în care trebuie să preia o parte din funcțiile pe care nu vrea să le lase statului precum infrastructură sau sănătate, sau un stat puternic care să furnizeze bunurile publice.

‘Mediul de afaceri are niște datorii mari față de societatea românească, în sensul nelămuririi unor concepte și probleme de bază. Am auzit în ultimii ani din partea mediului de afaceri, generic vorbind, interpretări confuze pe niște subiecte-cheie ale societății românești. Prima confuzie este că nu poți, pe de o parte, să spui ca și mediu de afaceri că vrem un stat minimal, statul este un prost administrator și să-i luăm resursele, și pe de altă parte să spui: ‘Vrem ca statul să vină și să ne aducă infrastructură, educație, sănătate’. Deci, provocarea este de care parte a baricadei se situează mediul de afaceri: stat minimal sau stat puternic care să poată să furnizeze bunurile publice? Atrag atenția că dacă se alege varianta de stat minimal, atunci în secunda următoare dânșii vor trebui să spună: ‘Noi, mediul de afaceri, vom prelua acele funcțiuni pe care nu voiam să le lăsăm statului și să le facem noi — infrastructura, educația, sănătatea ș.a.m.d’, ceea ce e o alegere onorabilă. Această confuzie nu a fost lămurită în societatea românească nici după 26 de ani’, a menționat Valentin Lazea.

Acesta a subliniat, totodată, că în societatea românească nu s-a stabilit direcția prin care se dorește creșterea economiei, prin stimularea consumului cu orice preț sau prin stimularea investițiilor și a exporturilor.

‘A doua confuzie: cum vrem să ne dezvoltăm? Prin stimularea consumului de orice fel, cu orice preț, cu orice ritm, sau prin amânarea consumului și stimulând investițiile și exporturile. Mulți dintre dumneavoastră o să spună că ne interesează ziua de azi și de mâine și vrem ca din consum să ne dezvoltăm. Cei care vor spune asta vor trebui să răspundă în următoarea secundă cum scapă România de capcana venitului mijlociu, acea capcană în care ajung țările care erau sărace, la 2.000 de dolari pe locuitor, și care acum au ajuns la 9-10.000 de dolari pe locuitor și care se relaxează — încep să privilegieze consumul, mai puțină muncă, mai puțină productivitate, mai puține investiții, mai puțin export și mai mult consum. A doua confuzie gravă în societatea românească este că nu s-a stabilit direcția prin care vrem să creștem economia. A treia confuzie este că tot ceea ce am auzit de la mediul de afaceri în ultimii ani, ca și cerință din partea statului, a fost ‘Vrem creșterea produsului intern brut prin relaxări fiscale, eventual monetare. Atât și nimic mai mult. N-am auzit sau foarte rar am auzit că vrem creșterea PIB-ului potențial prin reforme structurale care să afecteze cei trei factori componenți ai PIB-ului: capitalul, forța de muncă, productivitatea’, a explicat economistul șef al BNR.