Strategia Națională Anticorupție (SNA) este o condiție esențială pentru modernizarea României, a afirmat vicepremierul Vasile Dîncu, marți, într-o conferință de presă comună cu ministrul Justiției, Raluca Prună.

„Corupția nu vine singură într-o societate (…), ea se conexează cu incompetența de foarte multe ori, cu lipsa de responsabilitate și cu alte cauze ale eșecului politicilor noastre guvernamentale sau politici ale administrației (…). S-a spus foarte des în ultima vreme ‘Corupția poate să ucidă’. Dar acest lucru îl face și incompetența de multe ori, și egoismul, uneori egoismul profesional, (…) și lipsa de profesionalism, și descurajarea sau lipsa de responsabilitate. (…) Anticorupția singură nu poate scăpa țara nici de mizerie, nici de subdezvoltare, dar fără anticorupție, fără transparență și control public al cheltuirii bugetelor chiar că nu vom reuși să facem asta niciodată. (…). Singură această Strategie nu reușește să rezolve toate problemele, dar (…) ea este o condiție esențială pentru a moderniza statul și pentru a moderniza România”, a declarat vicepremierul Vasile Dîncu, ministru al Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.

Dîncu și Prună au semnat cu acest prilej Acordul de colaborare cu privire la implementarea, la nivel local, a Strategiei Naționale Anticorupție (SNA) pentru perioada 2016-2020.

Potrivit vicepremierului Dîncu, corupția are efecte „de tip rețea”. „Se multiplică pe măsură ce se desfășoară, creează un adevărat cerc vicios, (…) încât încercarea de a antrena o mișcare în sens invers este destul de complicată”, a spus Dîncu.

El a mai afirmat că, din cauza corupției, cetățenii își pierd încrederea în serviciile statului.

„În condițiile corupției suntem obligați să plătim de două sau de trei ori același serviciu pe care l-am plătit o dată. (…) Corupția determină o alocare a resurselor care se face după interese private în defavoarea (…) societății (…). Studiile pe care le facem noi în administrația locală și centrală (…) arată că oamenii sunt nemulțumiți de o parte din serviciile pe care le oferă statul și de aici scade încrederea în stat, scade încrederea în România chiar și bineînțeles că sunt foarte multe efecte și de factură identitară”, a mai spus Dîncu.

În opinia sa, în România există și „o cultură instituțională”, care nu are întotdeauna în centrul său „ideea de integritate profesională”.

„În sistemele noastre de formare vom integra (…) mult mai multe cursuri, prelegeri în legătură cu strategiile anticorupție (..) De foarte multe ori se întâmplă că nu intenția de fraudare sau nu intenția de acțiuni netransparente duc la comiterea unor acte de genul acesta, ci pur și simplu necunoașterea”, a mai declarat Dîncu.