Sociologul Vasile Dancu este de parere ca exista o viata secreta a statuilor. 
„Statuile vorbesc despre subconstientul unui oras, despre trecerea lui prin diverse epoci. Vorbesc, pana la urma, despre povestile pe care un oras le spune despre sine insusi. Ceea ce se vede la Cluj este un amestec, ca si viata noastra. Arata ca suntem o comunitate nestructurata, nesolidara, destul de fragmentata, ca e fiecare cu statuile lui, intr-o batalie pentru reprezentativitate, pentru a rescrie memoria orasului cu ajutorul statuilor. Ungurii luptau sa introduca cat mai multe urme ale civilizatiei lor. Noi, romanii, am incercat sa umplem spatiul public cu statui in sistemul eroic din manualele de istorica. De aceea spuneam ca vorbesc de subconstientul colectiv al orasului. Se vede foarte bine ca nu exista o o strategie comuna legata de viitorul orasului”, a apreciat acesta. 
Profesorul este convins ca, in acest context, nu exista un sens colectiv pe care sa il impartaseasca cetatenii Clujului. 
„Ce vrem sa fim noi? Cum vrem sa fim priviti de turistii care vin in oras? Ce vrem sa le spunem copiilor nostri despre orasul nostru? In mod normal, se vede foarte bine ca mereu s-a improvizat, ca o parte din statui sau din monumentele orasului au fost facute sau cultivate, aduse in spatiul public doar intr-un fel de polemica politica. Intr-un fel de batalie politica de genul „cine au fost primii in Ardeal”, ca in bancul cu romani si unguri. Nu este normal ca unii sau altii din grupurile etnice din comunitate sa incerce sa stearga urmele celuilalt. Pe de alta parte, nu este normala nici aglomerarea de semne in spatiul public ale unui anumit tip de etnicitate. Pe de alta parte, cred ca ar fi normal ca orasul, societatea civila impreuna cu administratia, urbanismul sa construiasca o strategie legata de simbolurile orasului, viitoarele simboluri ale acestuia in care sa ne recunoastem cu totii. Nu este normal ca Matei Corvin sa fie numai simbolul maghiarilor. Bun, asta tine de istorie. Mihai Viteazul nu e numai simbolul nostru. Peste acest teren al istoriei sau fragmentari ar trebui ca noi sa suprapunem o viziune despre oras”, a mai spus sociologul.
Vasile Dancu a recomandat sa nu se ignore, de exemplu, faptul ca in acest moment Clujul este considerat un oras al IT-stilor.
„Suntem un fel de Silicon Valley al Romaniei. Toata lumea spune asta. Nu exista nici o piata la Cluj in care, acum ca societate noua, orientata spre secolul 21, sa avem, de exemplu, o opera de arta care sa simbolizeze aceasta noua realitate. Arta moderna, o tastatura uriasa, sa spunem. Mai suntem un oras al festivalurilor, mai nou, de la festivaluri de film pana la Untold sau alte lucruri care au mare succes, suntem un oras al festivalurilor. Nu avem semne ale acestui lucru. Am devenit o cetate a filmului din Romania , dar nu avem undeva intr-o piata o reprezentare a acestei noi tendinte pe care o dorim in ceea ce priveste brandul orasului. 
Deci, pur si simplu observam ca suntem un oras care stagneaza intr-o viziune despre trecut. Ungurii vor sa adauge noi placute, romanii sa faca noi statui cu Avram Iancu sau alte simboluri ale romanilor, insa nu avem o gandire despre viitor. Asta  este foarte grav, denota o lipsa de viziune si pentru asta suntem de vina toti locuitorii orasului: societatea civila, administratie, artisti si asa mai departe. Chiar daca, desigur, administratie poarta principala responsabilitate pentru asta”, a mai spus profesorul. 
Ca urmare, ar trebui sa ne uitam la viitor si sa inventam semnele viitorului. 
„Daca ne uitam in orasele Europei, de la Viena la Paris, pe langa statuile care sunt borne pentru istoria orasului respectiv, pentru istoria nationala a Frantei, Austriei sau Germaniei, o sa vedem piete cu opere de arta noi, care arata cum ar vrea sa fie orasul, arata un proiect, arata o strategie de viitor. Oamenii nu se pot identifica cu un scop daca noi nu le spunem asta prin toate limbajele. Sigur ca daca vrem sa fim un oras al IT-istilor, atunci, dincolo de sutele de firme care lucreaza pentru straini in intreprinderi de apartament, orasul ar trebui sa faca pentru asta mai mult. sa se nasca si alte tipuri de servicii, sa devina cu adevarat un oras al IT-ului. Sa avem un Smart City in afara orasului, sa avem o facultate de Informatica sau sectia de la UBB si UTCN sa lucreze impreuna, sa avem o cladire imensa pentru IT-isti, care sa si simbolizeze Clujul. Aceste lucruri ne lipsesc. Statuile vorbesc numai despre trecut si asta este marea greseala a noastra. Statuile ar trebui sa vorbeasca despre viitor, si, in loc sa ne stricam statuile unii altora, sa ne vandalizam statuile noi romanii si ungurii, ar trebui ca impreuna sa gasim simboluri ale viitorului care nu vorbesc nici despre Avram Iancu, nici despre Lajos Kossuth, ci care vorbesc pur si simplu despre traiul nostru impreuna si despre ceea ce doreste sa devina acest oras. Sper ca vom gasi luciditatea ca pe viitor sa vorbim mai putin despre statuile trecutului si mai degraba despre monumentele viitorului”, a conchis sociologul.