Matei Bogdan
Publicat în 18 ianuarie 2022, 17:34 / 133 elite & idei

Vasile Dîncu și Bogdan Aurescu au pledat pentru coordonarea UE cu NATO și SUA și pregătirea de măsuri ferme pentru descurajarea Rusiei

Vasile Dîncu și Bogdan Aurescu au pledat pentru coordonarea UE cu NATO și SUA și pregătirea de măsuri ferme pentru descurajarea Rusiei

Miniștrii de externe și ai apărării din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene au discutat joi, la Brest, sub auspiciile președinției franceze a Consiliului UE, situația de securitate din vecinătatea estică pe fondul acumulărilor militare ale Rusiei la frontiera cu Ucraina și a propunerilor de securitate pe care Moscova le-a avansat Occidentului, cerând limitarea extinderii NATO și retragerea forțelor aliate de pe teritoriile statelor care au aderat la Alianță după 1997, inclusiv România.

În acest context, miniștrii români Bogdan Aurescu și Vasile Dîncu au afirmat “îngrijorarea cu privire la consolidarea prezenței militare ruse în vecinătatea estică”, precum și necesitatea dezescaladării situației.

Discuția privind situația de securitate din Vecinătatea Estică a avut loc în contextul deteriorării mediului de securitate în regiune și al evoluțiilor recente, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

“Ministrul Bogdan Aurescu a prezentat evaluarea României asupra acestora și a accentuat importanța unității UE, în baza principiilor și valorilor comune, și a continuării pregătirii adoptării de măsuri ferme și credibile de descurajare a Rusiei, inclusiv sancțiuni, care să fie adoptate în cazul continuării abordării agresive, de escaladare, din partea Rusiei, concomitent cu consolidarea rezilienței Ucrainei și a celorlalți parteneri din Vecinătatea Estică. A accentuat nevoia de dezescaladare concretă a situației de securitate, precum și faptul că încercările de subminare a actualilor parametri ai arhitecturii de securitate europene rămân inacceptabile”, arată sursa citată.

De altfel, șeful diplomației române afirmase și anterior reuniunii că le va propune omologilor săi europeni ca Uniunea Europeană să pregătească un nou set de sancțiuni la adresa Rusiei care să fie adoptate în cazul în care este necesar, și anume în contextul unei ofensive militare a Moscovei împotriva Ucrainei.

Conform unui comunicat al MApN remis CaleaEuropeană.ro, ministrul Dîncu a reiterat îngrijorarea cu privire la consolidarea prezenței militare ruse în vecinătatea estică, apreciind că, alături de alte acțiuni hibride, astfel de acțiuni fac parte dintr-o strategie mai amplă a Federației Ruse vizând creşterea influenţei în zonele de interes, concomitent cu limitarea parcursului european al statelor din vecinătatea sa.

Oficialul român a evidențiat și importanța cooperării și coordonării cu NATO și SUA în vederea detensionării situației din zonă.

Separat, și Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, a punctat că reuniunile de la Brest au fost un prilej “de a exprima sprijinul Uniunii Europene față de suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei”. El a subliniat că dialogul occidental cu Rusia a început, însă poziția UE este aceeași.

“Orice nouă agresiune împotriva Ucrainei va avea consecințe masive și costuri severe pentru Rusia. Dar este vorba de mai mult decât de Ucraina. Acum suntem implicați în discuția despre arhitectura de securitate europeană și, în legătură cu aceasta, Uniunea Europeană își va exprima preocupările și propunerile. Este necesar să discutăm mecanismele de consultare, de prevenire a incidentelor, liniile telefonice directe pentru contactele de urgență și alte măsuri care pot contribui la detensionarea tensiunilor. Suntem dornici să sprijinim și să contribuim la discuțiile și negocierile privind securitatea pe continent”, a spus Borrell, conform Serviciului European de Acțiune Externă.

Moscova a avansat la mijlocul lunii decembrie o serie de propuneri privind arhitectura de securitate europeană. Acestea cuprind în principal excluderea oricărei noi extinderi a NATO, mai ales către Ucraina și Georgia, şi încetarea oricărei activităţi militare a Alianței şi a SUA în Europa de Est, implicit în țările care au aderat la NATO după 1997. Astfel de cerințe ar presupune închiderea structurilor NATO de pe teritoriul României, retragerea forțelor americane și aliate din bazele militare de la Mihail Kogălniceanu, Deveselu și Câmpia Turzii sau sistarea misiunilor de poliție aeriană aliate la Marea Neagră, pretenții considerate nefondate de SUA, NATO și România.

Luni, consultările strategice și diplomatice dintre Statele Unite și Federația Rusă privind arhitectura de securitate în Europa s-au încheiat, la Geneva, după aproape opt ore, reliefând un dialog de pe poziții diametral opuse. SUA au reiterat avertismentele occidentale în privinţa unei eventuale invadări a Ucrainei, au fost ferme în respingerea propunerilor de securitate ale Rusiei care sunt inacceptabile şi au transmis cu claritate că nu vor permite nimănui să pună capăt politicii uşilor deschise a NATO, în timp ce Moscova a cerut garanţii ”scrise în piatră” că Ucraina şi Georgia nu vor deveni vreodată membre ale NATO.

Miercuri, cele 30 de state membre ale NATO au transmis Rusiei că nu vor renunța la capacitatea lor de a se proteja și apăra reciproc și nici la prezența forțelor lor militare pe flancul estic al Alianței Nord-Atlantice, în timp ce au afirmat sprijinul lor pentru politica ușilor deschise a Alianței și pentru integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei. Între cele două momente de consultări, SUA și UE și-au reafirmat angajamentul de a aborda împreună “provocarea urgentă” a consolidării militare a Rusiei, subliniind că orice nouă invazie în Ucraina va avea costuri severe, iar SUA și aliații au decis “o abordare unificată a NATO” în raport cu solicitările Federației Ruse.

Totuși, în cadrul discuțiilor de la nivelul OSCE, SUA au avertizat că nu vor tolera sferele de influență și nu vor limita dreptul suveran al națiunilor de a-și alege alianțele, în timp ce Polonia, țara care asigură președinția OSCE, a dat startul lucrărilor avertizând că “riscul de război în zona OSCE este acum mai mare ca niciodată în ultimii 30 de ani”.

De la Brest, acolo unde asigură rolul de gazdă din partea președinției franceze a Consiliului UE, ministrul de externe Jean-Yves Le Drian a respins încercările Rusiei de reconstituire a ”blocurilor, zonelor de influență”, pe care le-a calificat drept ”inacceptabile”, punctând că europenii își doresc să promoveze o ”strategie Helsinki II” de destindere pentru securitatea pe continent, contrariul ”Ialtei II”. Jocul de concepte al lui Le Drian vizează respingerea unui tip de acorduri precum cele încheiate la finalul celui de-al Doilea Război Mondial între SUA, URSS și Marea Britanie privind împărțirea sferelor de influență în Europa și îmbrățișarea unei variante diplomatice care în 1975 s-a concretizat prin Actul Final de la Helsinki al Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa, precursoarea OSCE. 

www.caleaeuropeana.ro

Ultima ora:

ObservatorAndrei Ilaş: Financing Putin’s war – Fossil fuel exports from Russia in the first six months of the invasion of Ukraine

PoliticRadu Burnete: ”Patriotismul” anti european e lupul paznic la oi și nimic mai mult

EconomieAndrei Ilaş: Financing Putin’s war – Fossil fuel exports from Russia in the first six months of the invasion of Ukraine

ExternOvidiu Nahoi: Pentru ultima oară, Regina i-a ținut la respect pe adversarii democrației și păcii

SocialRadu Puchiu: H.appyCities a lansat analiza „Economia digitală și societatea în România” – Este necesară înțelegerea mult mai bună a cadrului european, a rolului și structurii DESI

EvenimenteRadu Carp: „Zilele Culturii Armâneşti”, pe 23 şi 24 septembrie 2022, la Constanța

CulturaFlaviu George Predescu: Romanul Paraclis 1980 va apărea cu ocazia Târgului de Carte Gaudeamus, în decembrie

EditorialAlexandru Lăzescu: La moartea Reginei



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe