„Lacunele din educaţie costă România procente din PIB, iar economia nu are suficienţi manageri profesionişti, foarte necesari într-o perioadă de trecere a afacerilor de la fondatori la copii, când rata de eşec ajunge la 70%”. Asta declara cu un an în urmă Vasile Iuga, Country Managing Partner la PwC. Situaţia de azi e şi mai gravă, metastaza s-a generalizat… „Regulile capitalismului spun că există o rată mare de eşec la trecerea de la prima generaţie, a celui care a construit afacerea, la generaţia a doua, a copiilor. Este vorba de o rată de eşec de 70%. Este un moment în care managerii profesionişti pot să faca diferenţa. Nu avem suficienţi manageri profesionişti”, avertiza oficialul PwC. Iuga susţinea ideea implicării sectorului privat în formele de învăţământ. „Lacunele din educaţie costă România procente din PIB”, clama reprezentantul PwC, dar cine l-a ascultat? În 2011, promovabilitatea la bacalaureat era de 44,47% la nivel naţional, înaintea contestaţiilor, nici 2012 nu a stat mai bine, dimpotrivă. Iuga pretindea că pe viitor proprietarii de companii şi managerii ar trebui să ştie mai bine încotro se îndreapta afacerea pe care o conduc.

Potrivit PwC, în următorii 10-15 ani, în România se va manifesta o concentrare la nivelul firmelor locale şi achiziţii din partea companiilor dimensiuni medii (campioni internaţionali), dar şi a companiilor de demensiuni mari, cu un grad sporit de internaţionalizare, care cumpără de regulă la preţuri de peste 3 miliarde de dolari (industry shark). Într-o analiză PwC a primelor 500 de companii din România în funcţie de cifra de afaceri, mai mult de jumătate (55%) erau firme locale, însă acestea realizau doar 27% din cifra totală de afaceri a companiilor din eşantion, cea ce este extrem de puţin. Doar 9% din Top 500 companii româneşti pot fi încadrate în categoria industry shark (companii foarte mari), iar ele generează 23% din cifra de afaceri de la nivelul anului 2009. „Numărul ridicat al companiilor «local specialist», poziţionează economia din România, în ansamblu, în faza de lansare, cu un potenţial de consolidare semnificativ în următorii 10-15 ani. Având în vedere caracteristicile procesului de concentrare globală, este de aşteptat ca în prima etapă, atenţia marilor grupuri internaţionale să se înderepete către companiile cu profilul «regional hero»„, a spus Iuga, citând o lucrare publicată de PwC cu titulul „Formulele de succes pentru următoriu deceniu”.

Cine sunt eroii regionali?
Definite drept companii cu grad scăzut de internaţionalizare, de regulă cu prezenţă naţională sau regională, dar cu un nivel ridicat de diversificare a produselor sau serviciilor, „regional hero” sunt relativ puţine la număr în România (18%), dar generează 42% din cifra de afaceri a eşantionului. „Preluarea unei companii „regional hero” este cea mai rapidă cale de acces la o cotă de piaţă pentru un grup care îşi face intrarea pe o piaţă emergentă”, susţinea Iuga. În categoria „regional hero”, PwC include companii precum OMV sau BRD, în timp ce în categoria „shark” intră companii precum celor din piaţa telecom, Vodafone, Orange sau Romtelecom. De altfel, industria telecom este singura din România deţinută aproape în totalitate de către campioni internaţionali sau „industry shark”.