În contextul în care România se confruntă cu dificultăți serioase, concretizate în suspendarea unor programe europene, precum cel destinat dezvoltării resurselor umane, redacția ”Transilvania Business” i-a solicitat fostului ministru un interviu pe tema banilor europeni care ar trebui să ajungă în România.
Reporter: În opinia celor mai mulți români, rata absorbției fondurilor europene este una dezamăgitoare. Care credeți ca sunt cauzele acestei stări de lucruri? Vasile Pușcaș: Dumneavoastră spuneti ca rata absorbției fondurilor europene, până în acest moment, este dezamăgitoare. Eu vă propun să gândiți acest subiect din perspectiva așteptărilor pentru economia noastră. O asemenea privire duce spre constatarea că suntem într-o situație dezastruoasă! De ce? Pentru că atât autoritățile românești, cât și numeroși beneficiari potențiali se raportează la bugetul european ca și la bugetul național sau bugetele publice locale din România. Dar dacă bugetul public este considerat, în România, ca o “pușculiță” din care se autoservesc cei aflați la putere sau își servesc clientela partidistă, bugetul european este îndreptat spre realizarea politicilor de dezvoltare a Uniunii Europene. Or, în România, adesea se aspiră să “se ia banii europeni”, în loc să se investească în aplicarea unor politici de dezvoltare concordante obiectivelor europene. Pe de altă parte, capacitatea administrativă de gestionare a fondurilor europene este structural viciată, politizată, slab profesionalizată, hiperbirocratizată, nemotivată, adesea debusolată și chiar generatoare de bariere în calea eficientei investiri a acestei resurse financiare. Pot fi arătate și alte cauze, dar ne-ar lua prea mult timp. Aș prefera să invităm autoritățile românești să-și autoanalizeze critic activitatea din acest domeniu și să vină în fața opiniei publice cu rezultate doveditoare că se poate proceda și pozitiv.
Trebuie schimbată mentalitatea
Reporter: Ce anume ar trebui făcut pentru a crește acest grad de absorbție? Vasile Pușcaș: Urgent trebuie schimbată concepția autohtonă despre fondurile europene! Acestea nu sunt o altă “pușculiță” bugetară, ci o resursă pentru investiții în dezvoltarea României, pentru a produce bunuri publice și rezultate concrete pentru cetățeni și business. Din păcate, toate strategiile și programele de dezvoltare, pe termen mediu și lung, au fost numai pretexte pentru imagologie politicianistă și nu instrumente de programare și aplicare a unor politici de creare a bunurilor publice și private. Motiv pentru care s-ar impune realizarea unor strategii bipartizane de dezvoltare a României, cu scopul modernizării reale și continui a țării, inclusiv folosind resursele investiționale acordate de Uniunea Europeană. Guvernul și autoritățile regionale/locale au datoria să revadă structura funcțională a administrării acestor fonduri și să o permanetizeze profesional. Nu în ultimul rând, se simte nevoia de transparență în procesul decizional, simplificarea procedurilor, debirocratizare, o comunicare adecvată, informarea tuturor categoriilor de posibili beneficiari și multe altele. Regret că trebuie să spun, dar ar trebui să învățăm repede din eșecul actual, să restructurăm toate instituțiile care deservesc această arie și să înscriem România pe traseul integrării europene. Reporter: Comisia Europeană a suspendat plățile pentru programul operațional care vizează dezvoltare resurselor umane. Cât de grave sunt lucrurile? Cum trebuie interpretat acest semnal? Vasile Pușcaș: Dincolo de discuțiile despre pierderi financiare și de oportunități, eu văd o foarte gravă consecință în degradarea credibilității europene și internaționale a României, în scăderea puterii de influențare și negociere în sistemul instituțional și decizional al UE și la nivel global. Vă rog să rememorați episodul de anul trecut, când a fost suspendat programul de dezvoltare regională, iar ridicarea parțială a penalității, în decembrie 2011, s-a făcut condiționat de reglarea rapidă a tuturor deficiențelor în gestionarea fondurilor europene. Or, acum, constatăm că un alt program (POSDRU) este întrerupt și sunt suspiciuni și față de alte programe sectoriale. Ceea ce dovedește Comisiei Europene și statelor membre nu doar incapacitatea autorităților noastre de a opera într-o structură integrativă europeană, dar și să arate inconsecvență si nerespectarea angajamentelor europene și internationale. Toate acestea au efecte grave în economie, afectează mediul de afaceri și, înainte de orice, privează cetățenii români de beneficiile așteptate și meritate, ca urmare a aderării țării la Uniunea Europeană.
În ce domeniu poate performa România
Reporter: Există vreun program de finanțare în care România are șanse să performeze cu adevărat în viitorul apropiat? Vasile Pușcaș: Dacă realizăm o comparație între programele sectoriale de la noi, cred că programul de dezvoltare regională și programul de competitivitate ar putea avansa mai mult. Raportându-ne la modul cum alte state membre, în primul rând cele nou aderate la Uniunea Europeană, își gestionează programele finanțate cu fonduri europene, mi-e neplăcut să văd că cele din România sunt tot pe locuri codașe.
Concepție modificată
Reporter: Acest exercițiu bugetar al Uniunii Europene a arătat o serie de deficiențe în capacitatea României de a folosi fondurile europene. Pentru exercițiul bugetar viitor, ce reglaje ați face, pentru a îmbunătăți lucrurile? Vasile Pușcaș: Viitorul Cadru financiar multianual al Uniunii Europene (2014-2020) se va baza pe o modificată concepție bugetară, dar și proceduri și instrumente noi. Recent, Comisia Europeană a propus chiar o simplificare a modului de accesare a fondurilor europene. De aceea, guvernul roman, dar și autoritățile regionale/locale, lumea afacerilor, ONG-urile ar trebui să regândească întreaga arhitectură instituțională și administrativă de gestionare a finanțărilor europene. Va fi impusă o logică pan-europeană a strategizării domeniilor finanțate prin bugetul european, concentrată pe îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020, ceea ce va crea României obligația unei prioritizări în acord cu amintitul document strategic european. Apoi,va fi introdusă o relație partenerială – contractuală – condiționala între fiecare stat membru și Comisia Europeană, ceea ca va atrage o și mai mare responsabilitate din partea statelor membre, dar și implicarea mai insistentă a Comisiei în actul de monitorizare și control al felului în care se investesc fondurile europene. Așadar, un cadru mult mai riguros și sever decât cel actual. În consecință, autoritățile românești vor avea de muncit mai mult și cu mai crescută responsabilitate!

Articol integral publicat pe http://www.transilvaniabusiness.ro