Despre politica europeană de coeziune şi cea a dezvoltării regionale am glosat de mai multe ori în coloanele acestei publicaţii.

Faptul că acum există şi „Prieteni ai Politicii de Coeziune” înseamnă oare că se atrage serios atenţia asupra necesităţii modernizării şi eficientizării acestor politici europene? Sau exista şi „duşmani” ai proiectatei coeziuni economice, sociale şi teritoriale a Uniunii Europene?

Bugetul European

Departe de noi gândul de a opera cu personaje angelice ori malefice care ar susţine ori demola Uniunea Europeană! Mobilizarea actuală a „Prietenilor Politicii de Coeziune” are o singură explicaţie: teama de a nu pierde bani. Banii bugetului UE! De ce această teamă?

Pentru că sunt unii care se tem că vor trebui să dea mai mulţi bani la bugetul UE şi, de aceea, militează pentru „îngheţarea” acestuia la nivelul actual sau chiar o diminuare. Iar actorii acestui joc sunt liderii statelor membre şi principalelor instituţii ale UE.

În urmă cu aproape un an, preşedintele Barroso, în numele Comisiei Europene, a propus un proiect al Cadrului Financiar Multianual (bugetul UE pentru 2014-2020), solicitând 1.025 miliarde euro, adică o creştere cu 4,8%  faţă de bugetul curent (2007-2013), care este de 976 miliarde euro.

De curând, Parlamentul European a plusat cifra înaintată de Comisie, la 1.076 miliarde euro (+5%). Negocierile aflate în plină desfăşurare, referitoare la viitorul buget european multianual, au polarizat şi poziţiile statelor membre: principalii contributori la buget au mari rezerve nu doar faţă de propunerea creşterii volumului, ci şi de alocările către diferitele domenii ale politicilor europene; beneficiarii bugetului european consideră ca o creştere bugetara s-ar justifica nu doar prin necesitatea redresării rapide a întregii Uniuni Europene, ci şi datorită amplificării obiectivelor politicilor europene, atât în perioda de criza cât şi în  etapa post-criză.

Or, cum se aşteaptă ca aceste negocieri bugetare să fie finalizate până la sfârşitul anului 2012, pe măsură ce se va înainta în procesul de negociere poziţiile contradictorii se vor exprima tot mai vocal, argumentele pro şi contra  vor fi înfăţişate publicului în forme tot mai emoţionale şi, uneori, în spatele uşilor închise, chiar patetic-agresive.

Contribuitorii

La sfârşitul lunii trecute, şapte state membre – Germania, Austria, Republica Cehă (pe fond eurosceptic), Finlanda, Olanda, Suedia, Marea Britanie – au trimis celorlalte state membre şi instituţiilor comunitare un document de poziţie prin care afirmau că propunerea bugetară a Comisiei ar fi „în exces semnificativ” faţă de ceea ce ar avea nevoie UE, în perioada 2014-2020. Aceasta cu atât mai mult cu cât statele membre trebuie să facă ele însele eforturi bugetare grele pentru redresare şi consolidare.

Pledând pentru insistenţă, în următorul Cadru Financiar Multianual, asupra calităţii ridicate a cheltuielilor, cei şapte semnatari ai documentului menţionat au lansat sloganul „Trebuie să cheltuim mai bine, nu mai mult”. Aceasta înseamnă că respectivele state membre intenţionează să solicite, la Consiliul European de la finalul lunii iunie a.c., să li se prezinte în ce fel s-au îndeplinit obiectivele finanţate prin bugetul UE, iar dacă progresele vor fi considerate inadecvate, „ar fi posibilă redirecţionarea finanţărilor europene”. Cei şapte pledează pentru alocarea banilor europeni către cercetare, inovare, proiecte high tech mai degrabă decât spre politicile regionale.

Beneficiarii

Replica la această poziţie a venit prin Declaratia de la Bucureşti (1 iunie 2012) a reprezentanţilor ai 15 state membre, desigur majoritatea beneficiarilor bugetului UE, constituiţi în aşa-numitul grup al „Prietenilor Politicii de Coeziune”.

Argumentând în favoarea politicilor de coeziune şi dezvoltare regională, cei 15 au înregistrat că negocierile bugetare în curs vor fi orientate către eficienţa politicilor, recunosc nevoia îmbunătăţirii cheltuielilor, dar nu apreciază că aceste deziderate ar fi motive pentru diminuarea bugetului politicii de coeziune.

La Bucureşti a venit şi dl. Barroso, pentru a fi alături de cei care-i susţin proiectul de buget, cerând deschis ca beneficiarii să arate concret efectele pozitive ale politicii de coeziune, cazurile de excelenţă să fie prezentate public şi argumentele cele mai puternice să fie aduse în faţa opiniei publice europene.

Preşedintele Comisiei Europene a spus ca viitorul buget al UE va fi pentru investiţii în creştere şi dezvoltare, pentru intensificarea competitivităţii europene, convergenţă şi va avea o execuţie riguroasă, eficientă, bazată pe „cultura rezultatelor” şi maximizarea impactului asupra obiectivelor politicilor UE.

Dl. Barroso ştie însa că numai „împreună”, adică toate statele membre, pot face „mai mult şi mai bine pentru creştere şi locuri de muncă”. Aşa că a lansat mai multe teme pe care cele două „grupuri” le-ar putea folosi, la următorul Consiliu European, în găsirea unor compromisuri mutual acceptabile, pe parcursul celorlalte  etape ale negocierilor vizând Cadrul Financiar Multianual al UE.

Coeziune şi integrare

Fără a dramatiza poziţiile statelor membre privitoare la bugetul european şi politicile de coeziune, dar recunoscând ca trezoreriile naţionale sunt în  dificultate, nu trebuie să ne ferim a arăta că însăşi coeziunea Uniunii Europene este în mare suferinţă.

Iar negocierile finale la bugetul european ar fi mult uşurate dacă statele membre ar face eforturi să susţină coeziunea Uniunii, inclusiv prin a dezbate şi elabora un model nou de dezvoltare, a găsi soluţii pentru creşterea competitivităţii în întregul spaţiu european (nu doar în anumite zone), convergenţa economică şi de piaţă ar fi însoţită de împărtăşirea unui set de valori comune europene, iar intensificarea integrării  economice şi fiscale s-ar realiza deodată cu o reală integrare europeană politică.

Dacă unii vor spune că cer prea mult, aş răspunde că cetăţenii europeni au aşteptări şi mai mari. Sau nu pentru ei este toată această construcţie europeană? Eu cred că e numai pentru ei şi pentru binele acestei Planete!

Articol publicat pe www.adevarul.ro