Matei Bogdan
Publicat în 8 aprilie 2020, 19:34 / 223 elite & idei

Vasile Puşcaş: UE este într-un pericol existențial

Vasile Puşcaş: UE este într-un pericol existențial

Uniunea Europeană nu are instrumentele necesare pentru a răspunde singură unei astfel de crize. Tratatul de la Lisabona a dat putere decizională statelor membre, dar nu le-a responsabilizat pentru comportamentul lor, susţine în interviul acordat ziarului Făclia fostul negociator al României cu UE, Vasile Pușcaș.

Universitarul clujean crede că deja Uniunea Europeană este într-un pericol existențial, precizând că așa-zisa Uniune recreată după 2004 și-a arătat ineficiența și incapacitatea de a face față provocărilor contemporaneității. „Ea a mai funcționat doar în virtutea inerției dinamicii de la sfârșitul anilor ‘80-începutul anilor ‘90, din veacul trecut. Căci liderii europeni post-2004 au estompat concepția fundamentală care a stat la baza construcției europene, aceea că ea se hrănea din procesul continuu al integrării europene. De prea multă vreme s-a tot amânat o discuție serioasă despre viitorul Uniunii Europene, dar acum, pe fondul acestei crize, lideri politici, economici și intelectuali responsabili ar trebui să includă cetățenii europeni într-o dezbatere extinsă, profundă și nu foarte îndelungată despre calea de viață europeană pe care ar putea-o realiza o viitoare Uniune Europeană’’, spune Vasile Puşcaş.

Rep: Are Uniunea Europeană suficiente pârghii pentru a putea gestiona astfel de situații de criză?

Vasile Pușcaș: La ora dialogului nostru ar trebui să știm că Uniunea Europeană nu are instrumentele necesare pentru a răspunde singură unei astfel de crize. Tratatul de la Lisabona a dat putere decizională statelor membre, dar nu le-a responsabilizat pentru comportamentul lor. Parlamentarii europeni au fost păcăliți cu o iluzorie creștere a puterii lor, dar în fapt s-a creat un dezechilibru funcțional între instituțiile decizionale de la Bruxelles care, vedem astăzi, nu mai sunt capabile nici măcar să asume decizii majore precum bugetul Uniunii. Iar despre politicile europene putem spune că au devenit mai mult desene pe hârtie, deoarece statele membre care trebuie să le aplice au întors spatele spiritului european. De aceea, Uniunea Europeană trebuie refondată atât din punctul de vedere al arhitecturii institiționale și decizionale, dar și al politicilor comune, inclusiv al Pieței Unice. Să nu mai amintim de faptul că Uniunea Europeană este doar o umbră a ceea ce ar trebui să fie în politicile internaționale, deși are un potential recunoscut, dar nevalidat tocmai datorită slăbiciunilor decizionale interne. Altfel spus, Uniunea Europeană trebuie să se reinventeze rapid, căci ceea ce au fondat înaintașii este doar o bază de continuare, nu de consum inepuizabil.

Rep: E capabil leadership-ul european să învețe lecțiile acestei crize?

Vasile Pușcaș: Acum, la peste un secol de la terminarea Primului Război Mondial, e bine să ne reamintim faptul că generația Marii Uniri a găsit resursele pentru a face față războiului, care pe Frontul de Est a durat până în 1920 și chiar după aceea, dar și epidemiei de gripă spaniolă(1918-1919) și presiunilor internaționale deosebite(1919-1920). Acea generație de lideri români au făcut România Mare, pe care urmașii lor, și unii chiar dintre ei, nu au reușit să o mențină decât timp de două decenii. Iar generația liderilor politici europeni postbelici au asistat neputincioși la o degradare a leadership-ului european interbelic încât au plonjat direct în cel de-Al Doilea Război Mondial. Așadar, istoria ne arată că liderii politici ai sec.al XX-lea nu au reușit să facă față schimbărilor și progresului stiințifico-tehnologic al epocii, bagajul lor mental menținându-se la rudimentele sec.al XIX-lea. Nici liderii europeni post-Războiul Rece nu au reușit să vină cu o restructurare a Sistemului Internațional în care actorii statali și cei non-guvernamentali să coopereze pentru binele omenirii. Iar liderii europeni din ultimul deceniu și jumătate au dovedit mai degrabă apetit pentru dărâmarea a ceea ce era construcția europeană. Aceștia și-au propus a fi doar beneficiari ai efectelor schimbărilor de după 1989 și au omis că acel proiect european era un edificiu neterminat, care avea nevoie de multă muncă, inovare, creativitate și mai ales dedicație constructivă. Au fost și ei, ca și majoritatea europenilor, doar niște consumatori ai bunurilor comune create de înaintași, dar care, în timp, s-au împuținat și subțiat. Iar astăzi nici nu mai fac față provocărilor contemporane. Și cu toate acestea, trebuie să presăm pentru ca liderii actuali să învețe din crizele europene și globale succesive, să aibă ambiția de a veni în public cu noi propuneri de conducători europeni, cu proiecte realiste și resurse umane care să ducă mai departe proiectul european. Un leadership european valabil nu poate apare din neant(vezi exemplele istorice enunțate!), ci doar din solicitările clare ale tuturor cetățenilor europeni, prin supunerea lui unei monitorizări atente și permanente și mai ales prin responsabilizarea cotidiană pentru ceea ce face ACUM, MÂINE și POIMÂINE. Și încă ceva-leadership european să exercite și toate instituțiile statelor membre, de la guverne și parlamente până la autorități locale și regionale! Pentru că dacă va fi adoptat modelul Salvini&Comp., Uniunea Europeană nu va ieși din criza existențială în care se complace de prea multă vreme.

Rep: Poate fi pus în pericol proiectul european de această criză sanitară?

Vasile Pușcaș: Eu cred că deja Uniunea Europeană este într-un pericol existențial! Acea așa-zisă Uniune recreată după 2004 și-a arătat ineficiența și incapacitatea de a face față provocărilor contemporaneității. Ea a mai funcționat doar în virtutea inerției dinamicii de la sfârșitul anilor ‘80-începutul anilor ‘90, din veacul trecut. Căci liderii europeni post-2004 au estompat concepția fundamentală care a stat la baza construcției europene, aceea că ea se hrănea din procesul continuu al integrării europene. De prea multă vreme s-a tot amânat o discuție serioasă despre viitorul Uniunii Europene, dar acum, pe fondul acestei crize, lideri politici, economici și intelectuali responsabili ar trebui să includă cetățenii europeni într-o dezbatere extinsă, profundă și nu foarte îndelungată despre calea de viață europeană pe care ar putea-o realiza o viitoare Uniune Europeană. Căci oamenii și timpul și-au epuizat resursele de răbdare și așteptare!

Rep: Pe acest fond al confuziilor și al rigidității tot mai accentuate a mecanismelor UE, cum vedeți viitoarea poziționare a României?

Vasile Pușcaș: Personal, m-am exprimat de foarte multe ori despre ceea ce ar fi putut face România ca stat membru al Uniunii Europene. Din păcate, românii au fost îndemnați de liderii lor post-2007 să privească la Uniunea Europeană doar ca la un bancomat, la locul de unde ar fi trebuit să extragem doar profit, fără a ne propune să și investim în dezvoltarea oportunităților oferite de aderarea la Uniune. Priviți doar pe cine au trimis autoritățile române să lucreze în instituțiile europene și veți înțelege că liderii politici din România s-au poziționat doar ca profitori ai unui proces istoric care ar fi trebuit să aducă țării dezvoltare sustenabilă, iar societatea românească să devină tot mai rezistentă la șocuri ale crizelor de toate felurile. Ar merita să conștientizăm că liderii noștri politici au fost contributori de seamă la prelungirea crizei existențiale a actualei Uniuni Europene, iar după aceea să avem curajul de a propune un program ambițios al nostru de dezvoltare care să fructifice politicile europene și, în același timp, să le perfecționeze, adapteze vremurilor și nevoilor europene de azi și de mâine. Vedem explicit, în contextul crizei formidabile pe care o trăim astăzi, că a fi singur pe lume ar însemna autocondamnare la pierzanie. Șansa noastră constă în a da încă o șansă Uniunii Europene! Și a munci pentru ca acea șansă să se împlinească MÂINE!

www.cotidianul.ro

Ultima ora:

ObservatorAndreea Paul: Digitalizarea administrației – România are nevoie de un plan coerent pe verticală

PoliticSebastian Burduja propune o întâlnire cu părţile implicate în problema gunoiului şi constituirea unui grup de lucru

EconomieBogdan Chiriţoiu: 2020 a fost clar un an diferit; pe ansamblu economia noastră a mers surprinzător de bine

ExternMarco Badea: Moștenirea politică a lui Netanyahu nu va fi o națiune mai sigură, ci o societate israeliană profund fracturată, care trăiește în spatele zidurilor

SocialManuela Catrina: Ne luptam cu birocratia, iar unii cred ca hartia e mai safe

EvenimenteAndreea Paul: Digitalizarea administrației – România are nevoie de un plan coerent pe verticală

CulturaIonuț Vulpescu: Proiectul pe care l-am inițiat, prin care mi-am propus să rezolv una dintre problemele dificile cu care se confruntă în special muzeele, a devenit lege!

EditorialCorneliu Vișoianu: Voluntarul și Club România după 10 ani | Bogdan Gavrilă, Spiritul Voluntarului care dă, fară să aștepte răsplată ci doar construiește ”Zero-risk” society



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe