Adriana
Publicat în 7 noiembrie 2012, 13:42 / 147 elite & idei

Vasile Puşcaş: UE tinde să transforme realitatea diversităţii europene într-o politică de diferenţiere

Vasile Puşcaş: UE tinde să transforme realitatea diversităţii europene într-o politică de diferenţiere
+ Observator

Există o tendinţă în Uniunea Europeană, în special atunci cînd se ocupă de Europa Centrală şi de Est, de a transforma realitatea diversităţii europene într-o politică de diferenţiere, susţine Vasile Puşcaş, universitar şi diplomat român, fost negociator-şef al României cu Uniunea Europeană.

Vasile Puşcaş este totodată profesor de la Facultatea de Afaceri Europene din cadrul Universităţii “Babeş-Bolyai”, din Cluj-Napoca, şi membru al Partidul Social-Democrat (PSD).

Întrebat cum comentează ştirea că România este pe cale să piardă 7 miliarde de euro din fondurile UE prin suspendarea programelor operaţionale sectoriale “Transport” şi “Creşterea competitivităţii economice”, Puşcaş susţine că un răspuns foarte simplu este că guvernele din perioada post-aderării nu au utilizat fondurile UE ca instrumente de investiţii pentru o dezvoltare reală a ţării, fiind în schimb dominate de o mentalitate de tipul “trebuie să luăm banii europeni”.

În loc să implementeze sistematic şi coerent opţiunile strategice din Cadrul Financiar Multianual 2007-2013, autorităţile române au văzut în fondurile structurale doar o oportunitate financiară pe termen scurt. Cu alte cuvinte, liderii români nu au internalizat scopurile şi obiectivele politicilor europene, nu au insistat pe dezvoltarea obiectivelor publice europene în România, iar companiile private s-au văzut nevoite să evolueze într-un mediu economic imprevizibil, în care tot ceea ce puteau face era să supravieţuiască o perioadă scurtă de timp.

De aici pot fi extrase caracteristicile guvernării din România: slaba capacitate administrativă, politizarea excesivă în detrimentul implementării politicilor publice, litigiile în locul cooperării, parteneriatului şi coordonării, supravegherea slabă a conflictelor de interese, lipsa de consideraţie pentru principii, norme şi proceduri de achiziţii publice, corupţie etc .

Într-un cuvînt, crede Puşcaş, liderii români au oferit un studiu de caz clar de tip “aşa nu”, atunci cînd vine vorba de programele finanţate cu fonduri UE în perioada bugetară 2007-2013. Pe de altă parte, explică el, cetăţenii români se întreabă cum a fost posibil, în condiţiile în care aceasta a fost una dintre primele impresii pe care România le-a creat în calitate de nou stat membru al UE.

În ceea ce priveşte viitorul buget UE [2014-2020], Puşcaş este de părere că acesta ar trebui să fie în mod constant orientat spre consolidarea competitivităţii globale a UE. De asemenea, explică el, există o nevoie reală de creştere economică şi dezvoltare durabilă.

În plus, Puşcaş pledează pentru o mai mare integrare economică şi financiară – fără a uita însă că greşelile şi întîrzierile din ultimul deceniu vor conduce la costuri enorme pentru statele membre, companiile şi cetăţenii europeni.

Pe de altă parte, experienţa luării deciziilor din ultimii ani ne arată nişte lideri europeni “pragmatici” – după cum îi numea [fostul preşedinte al Comisiei] Jacques Delors – care se folosesc de oportunităţile europene pentru a satisface doar interesele naţionale/locale, fără a acorda suficientă atenţie rolului efortului comun şi, în special, creării unui interes european.

Într-un astfel de context, România, cu caracteristicile sale specifice, este obligată – susţine Puşcaş – să insiste asupra unei programări a bugetului UE şi pentru politicile comune substanţiale, menite să sprijine eforturile strategice credibile spre creşterea economică şi dezvoltarea durabilă.

În acelaşi timp, urmînd un calendar realist pentru convergenţă şi competitivitate, România ar trebui să cîştige sprijin pentru o dezvoltare accelerată a zonelor de avantaj competitiv. Acest lucru va permite României să contribuie la competitivitatea europeană, este de părere politicianul român.

Pe de altă parte, Puşcaş se declară îngrijorat de atitudinea oportunist-utilitaristă a liderilor europeni, care par să dorească să transfere costuri imense pe umerii cetăţenilor europeni, în scopul de a-şi asigura succesul politic/electoral.

Pentru politicianul român, inconsecvenţa îngustă a liderilor europeni creează doar speranţe himerice locale şi sacrifică obiectivul integrării şi unităţii europene de dragul luptelor pentru putere minore. Aceşti lideri, crede Puşcaş, sînt în dezacord total cu atitudinea unui actor raţional, obligat şi interesat să guverneze pentru binele public, pentru binele cetăţenilor.

Se observă deja o tendinţă, explică Puşcaş, mai ales atunci cînd este vorba de Europa Centrală şi de Est, de a transforma realitatea diversităţii europene într-o politică de diferenţiere, folosind metode de mult abandonate la sfîrşitul Războiului Rece. De asemenea, realitatea economică şi monetară din UE arată în mod clar ispitele ţărilor membre – în special a celor din interiorul zonei euro. Ele împărtăşesc aceeaşi coerenţă atunci cînd vine vorba de politicile financiare şi economice, dar şi discrepanţele care sugerează o eficienţă scăzută şi lipsa de coerenţă cu politicile de coeziune economică şi socială solide.

În ceea ce priveşte aspiraţia României (şi a altor noi membri UE) de a adera la zona euro, Puşcaş susţine că este urgent ca aceste state să insiste pe obţinerea unui grad înalt de convergenţă reală, de creştere a parametrilor de competitivitate şi de înscrierea decisivă pe calea dezvoltării durabile. Stabilirea undei date pentru aderarea la zona euro este credibilă doar dacă aceste performanţe sînt atinse. Nu trebuie uitat, completează Puşcaş, de opţiunile strategice ale zonei euro, care nu au mai fost actualizate de la criteriile de la Maastricht. Acest lucru, coroborat cu evoluţiile sistemului financiar internaţional, vor amplifica doar cerinţele pentru candidaţi, este de părere Puşcaş.

Întrebat cu privire la imaginea României în UE, Puşcaş a amintit că deşi, recent, un cunoscut ziar de peste Atlantic caracteriza România drept un “teren al disputelor”, în opinia sa această imagine a fost construită pe atitudinea partidelor politice şi a politicienilor care dezvăluie o anumită cultură politică.

Uneori, explică Puşcaş, mass-media relatează despre realitatea românească folosind expresii senzaţionaliste, reducînd totul la comportamentul indivizilor sau grupurilor care aparţin reţelelor internaţionale de crimă organizată.

Pe de altă parte, adaugă el, parafrazînd un coleg britanic, dacă vizitezi România probabil vei descoperi că nu este aşa de rău. Acest lucru nu înseamnă, crede Puşcaş, că se poate uita de “imaginea ţării”. În opinia sa, imaginea României în UE indică că, în prezent, românii au avut încredere în politicieni lipsiţi de o cultură politică adecvată, adecvată epocii …şi contextului regional şi global.

Din păcate, crede Puşcaş, chiar şi tineri politicieni par să îmbătrînească rapid şi corupt; din acest motiv, susţine universitarul clujean, trebuie solicitat un efort mai mare din partea elitei intelectuale şi economice şi, de asemenea, din partea întregii naţiuni, pentru a accelera internalizarea valorilor şi politicilor europene – cele care validează cele mai importante aşteptări ale cetăţenilor europeni.

În acest context, următorul raport al Comisiei Europene privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare se va dovedi mai important pentru modul în care România este percepută de către celelalte ţări membre, în condiţiile în autorităţile române vor conta mai puţin, ca urmare a campaniei electorale pentru alegerile parlamentare, explică Puşcaş.

Pe de altă parte, în raportul anterior, Comisia Europeană a făcut evaluări de natură politică şi va face probabil la fel în viitorul raport. Va fi interesant de observat – apreciază Puşcaş – ce opţiuni politice vor rezulta din valorile şi standardele europene curente. Politicianul român susţine că aşteaptă de la CE o opinie echilibrată şi obiectivă şi, dacă este posibil, un aviz şi un sprijin bazate pe bune practici, autoritate morală şi civică, domnia legii şi pe un autentic spirit european. Pe de altă parte, în opinia sa, prelungirea operării Mecanismului de Cooperare şi Verificare în România şi Bulgaria aruncă o umbră uriaşă asupra credibilităţii CE, nu doar asupra capacităţilor liderilor români şi bulgari.

Articol publicat pe www.ziarulfaclia.ro

Ultima ora:

ObservatorVictor Vevera, Mireille Rădoi, Doina Banciu: 500 de ani de la „cel mai important document al culturii românești”. Simpozion la BCU „Carol I”

PoliticRemus Pricopie: Este politica o profesie serioasă?

EconomieNovel Research, Editura Club România: Trenduri în reglementări financiare

ExternIulian Fota, despre concluziile summit-ului Biden-Putin

SocialMarian Staș, despre criteriile pentru școlile-pilot: Cel mai important e să vrea și al doilea să poată

EvenimenteVictor Vevera, Mireille Rădoi, Doina Banciu: 500 de ani de la „cel mai important document al culturii românești”. Simpozion la BCU „Carol I”

CulturaFlaviu Predescu: Marile portrete ale lui Nadar. Expoziție la Timișoara

EditorialCiprian Stănescu: Educația viitorului în realitatea mixtă. Top 3 provocări pentru Generația Z



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe