Europarlamentarul Victor Negrescu (PSD, S&D) solicită, printr-o interpelare către Comisia Europeană, condiții egale pentru ajutoarele de state în Uniunea Europeană.

”Am solicitat intervenția Comisiei Europene reclamând oferirea de oportunități egale tuturor operatorilor economici și restabilirea condițiilor echitabile pentru toate statele membre și toți actorii economici. De asemenea, am solicitat o clarificare privind sumele oferite ca ajutoare de stat de fiecare stat precum și cuantumul alocat din bani europeni”, a menționat eurodeputatul român într-un mesaj pe Facebook.

De altfel, Victor Negrescu a subliniat că, în pofida faptul că ”flexibilizarea condițiilor reprezintă o măsură bună, riscurile de perturbare a condițiilor de pe piață riscă să afecteze grav companiile și antreprenorii din statele cu o capacitate financiară mai redusă creând inegalități greu de surmontat.”

Reacția acestuia apare în contextul în care, vicepreședintele executiv Margrethe Vestager, însărcinată cu pregătirea Europei pentru era digitală, și-a exprimat îngrijorarea cu privire la ”diferențele enorme” care există între ajutoarele publice acordate de statele membre pentru a face față consecințelor provocate de pandemia de COVID-19, apreciind că aceste diferențe au drept urmare o distorsionare a pieței unice.

Dintre ajutoarele de stat aprobate până acum de Bruxelles, care se ridică la valoarea aproximativă de 1.900 de miliarde de euro, Germania reprezintă mai bine de jumătate din această sumă, cu 52%, urmată de Franța (17%) și Italia (cu 16%).

Aceste diferențe au dus la îngrijorări că statele cu putere financiară mare ar putea obține un avantaj incorect în piața unică.

În cadrul unui interviu acordat mai mult publicații europene, precum Süddeutsche Zeitung şi le Figaro, Margrethe Vestager a explicat că există riscul ca diferenţele dintre nivelul ajutoarelor publice să distorsioneze competiţia între statele membre şi să încetinească revenirea economică a Uniunii Europene.

”Şi acest lucru a început deja să se întâmple, într-o anumită măsură”, a explicat vicepreședintele executiv al Comisiei Europene.

La data de 19 martie, Comisia Europeană a adoptat un cadru temporar pentru a permite statelor membre să utilizeze toată flexibilitatea prevăzută de normele privind ajutoarele de stat pentru a sprijini economia în contextul pandemiei de COVID-19.

Această măsură venea în completarea numeroaselor alte măsuri de sprijin pe care statele membre le pot utiliza în conformitate cu normele existente privind ajutoarele de stat.

Cadrul temporar permite statelor membre să se asigure că întreprinderile de toate tipurile dispun în continuare de lichidități suficiente astfel încât să mențină continuarea activității economice atât în timpul pandemiei de coornavirus, cât și după încheierea acesteia.

Acesta prevede cinci tipuri de ajutoare:

1. granturi directe, avantaje fiscale selective și plăți în avans: statele membre vor putea să instituie scheme care să permită acordarea unei finanțări de până la 800.000 de euro unei întreprinderi pentru a răspunde nevoilor urgente de lichiditate ale acesteia;

2. garanții de stat pentru împrumuturile contractate de întreprinderi de la bănci: statele membre vor fi în măsură să furnizeze garanții de stat pentru a se asigura că băncile continuă să acorde împrumuturi clienților care au nevoie de ele;

3. împrumuturi publice subvenționate pentru întreprinderi: statele membre vor putea acorda întreprinderilor împrumuturi cu rate ale dobânzilor favorabile. Aceste împrumuturi pot ajuta întreprinderile să acopere nevoile imediate atât de capital circulant, cât și de investiții;

4. garanții pentru băncile care direcționează ajutorul de stat către economia reală: unele state membre intenționează să se bazeze pe capacitățile de creditare existente ale băncilor și să le utilizeze drept canal de sprijin pentru întreprinderi, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii. Cadrul clarifică faptul că un astfel de ajutor este considerat un ajutor direct acordat clienților băncilor, nu băncilor în sine, și oferă orientări cu privire la modul în care se poate asigura faptul că denaturarea concurenței dintre bănci este minimă;

5. asigurarea creditelor la export pe termen scurt: cadrul introduce o flexibilitate suplimentară cu privire la modul de a demonstra că anumite țări prezintă riscuri neasigurabile pe piața privată, permițând astfel ca statul să furnizeze, atunci când este necesar, asigurarea creditelor la export pe termen scurt.

Având în vedere dimensiunea limitată a bugetului UE, principalul răspuns provine din bugetele naționale ale statelor membre. Cadrul temporar contribuie la direcționarea sprijinului către economie, limitând totodată consecințele negative asupra condițiilor echitabile de concurență de pe piața unică.

www.caleaeuropeana.ro