România nu poate risca să fie ultima țară care depune Planul de Redresare și Reziliență, a avertizat marți europarlamentarul Victor Negrescu (PSD, S&D) după ce jumătate din statele membre ale Uniunii Europene au trimis planurile lor naționale la Comisia Europeană.

“Este nevoie să accelerăm procesul de redactare și negociere pentru ca termenul de 31 mai să fie devansat și a evita, astfel, acest eșec. Jumătate din statele europene au depus deja oficial planurile lor, inclusiv din Estul Europei, iar celelalte țări se pregătesc să facă acest lucru în următoarele zile. Poate doar Bulgaria, care se pregătește de alegeri anticipate, să mai depună așa târziu ca noi. Interesant este că peste tot s-a înțeles că este nevoie de un efort național. Doar la noi guvernanții sunt încă în vacanță și ignoră dialogul cu partenerii sociali, societatea civilă, mediul academic și Parlamentul”, a scris Negrescu, pe Facebook.

Potrivit acestuia, cele 14 state europene care au depus planurile până ieri, 3 mai, sunt chiar statele cu cea mai mare alocare și care au susținut crearea acestui mecanism de redresare: Polonia, Belgia, Italia, Austria, Slovenia, Danemarca, Spania, Letonia, Luxemburg, Slovacia, Franța, Germania, Grecia, Portugalia.

“Statele care nu au depus încă fie nu au susținut crearea acestui mecanism de împrumut comun la nivel european, fie sunt state care au primit o alocare mică sau trec prin crize politice interne”, a conchis el.

Polonia a devenit luni cel de-al 14-lea stat membru al Uniunii Europene care și-a depus la Bruxelles Planul Național de Redresare și Reziliență, prin care Varșovia urmărește să primească 36 de miliarde de euro pentru redresarea economiei sale, din care aproape 24 de miliarde euro sub formă de granturi.

Portugalia a fost primul stat membru care și-a transmis PNRR la 22 aprilie, urmat de Germania și Grecia la 28 aprilie, Franța și Slovacia la 29 aprilie și Danemarca, Letonia, Luxemburg și Spania, la 30 aprilie, respectiv Austria, Belgia, Italia și Slovenia pe 1 mai. 

Prezentarea acestor planuri vine în urma unui dialog intens între Comisie și autoritățile naționale ale acestor state membre în ultimele luni.

În ce privește România, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, a anunţat la 26 aprilie că România va depune Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) pe 31 mai, afirmațiile sale venind după o ședință cu președintele Klaus Iohannis, prim-ministrul Florin Cîțu și liderii coaliției, Ludovic Orban, Dan Barna și Kelemen Hunor.

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) a fost lansat în dezbatere publică în luna martie și are la bază cei 6 piloni principali conveniți de Parlamentul European și de Consiliul UE pe care sunt alocate bugetele sectoriale. PNRR cuprinde 30 de componente subsumate celor 6 piloni: Tranziția spre o economie verde; Transformarea digitală; Creșterea economică inteligentă, sustenabilă și incluzivă; Coeziunea socială și teritorială; Sănătate și reziliență instituțională; Copii, tineri, educație și competențe.

Aceste reforme și proiecte de investiții publice cuprinse în PNRR trebuie puse în aplicare până în 2026 pentru a putea accesa cele 30,44 miliarde de euro de care România va putea beneficia din Mecanismul de redresare și reziliență de 672,5 miliarde de euro.

www.caleaeuropeana.ro